Alți doi judecători sunt vizați în controlul averii. Un primar de oraș și un consilier din Bălți - cu contravenții

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat alte două controale pe avere în privința a doi judecători. Cei doi magistrați fac parte din cadrul Judecătoriei Chișinău și Comrat. Procedurile de control au fost pornite, după ce Președintele ANI s-a autosesizat dintr-o investigație jurnalistică, în care au fost vizați mai mulți judecători cu averi impunătoare. Dacă în cadrul controalelor vor fi constatate încălcări, ANI va comunica mai multe detalii prin intermediul comunicatelor de presă.

Două posibile conflicte de interese sunt investigate de către inspectorii de integritate pe numele a unui șef de subdiviziune subordonată Direcției Generale educație, tineret și sport a Consiliului municipiului Chișinău și a unui consilier din Consiliul orașului Sângera din municipiul Chișinău. În procedură de anchetă se află și câte un consilier local din raioanele Cantemir și Soroca. Aceștia s-ar afla în incompatibilitate de funcție.

Un director interimar a unei întreprinderi municipale din gestiunea primăriei capitalei și un consilier din municipiul Bălți s-au ales cu câte o contravenție pentru nedepunerea sau depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale. Pentru încălcarea regulilor privind conflictele de interese va fi sancționat și un primar de oraș din sud-estul republicii. Iar, o asociație obștească din raionul Ungheni a primit o amendă pentru împiedicarea activității ANI. În total, inspectorii de integritate au aplicat sancțiuni în mărime de 14 mii de lei.

Săptămâna trecută, ANI a stabilit două încălcări ale legislației ANI. Este vorba de un conflict de interese admis de către un fost primar din raionul Orhei și o incompatibilitate de funcție a unui primar din raionul Fălești.

Juriștii ANI au apărat actele de constatare în 18 ședințe de judecată. ANI a eliberat 16 Certificate de Integritate. În total, reprezentanții ANI au acordat circa 70 de consultații telefonice, dintre care 5 apeluri la Linia instituțională de informare.

#Autoritatea Națională de Integritate #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).