Amazon a atins pentru prima dată o valoare de piaţă de 2.000 de miliarde de dolari

Amazon.com a atins miercuri, pentru prima dată, o valoare de piaţă de 2.000 de miliarde de dolari, devenind a cincea companie din SUA care a depăşit acest nivel, deoarece optimismul cu privire la inteligenţa artificială şi potenţialele reduceri ale ratei dobânzii în Statele Unite au alimentat anul acesta cererea de acţiuni legate de tehnologie, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Acţiunile au crescut cu 3,4%, până la 192,70 dolari, oferind gigantului comerţului electronic o valoare de piaţă de peste 2.000 de miliarde de dolari şi plasându-l în acelaşi club cu companiile grele din tehnologie Microsoft, Apple, Nvidia şi Alphabet.

Indicii bursieri americani au înregistrat câştiguri mari în acest an, datorită entuziasmului neobosit în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, optimismului în ceea ce priveşte rezistenţa economiei americane şi potenţiala relaxare a ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală.

Indicii de pe Wall Street se tranzacţionează aproape de niveluri record, în mare parte alimentaţi de acţiuni cu megacapitalizare, precum Nvidia şi Amazon, ale căror fluxuri de numerar viitoare vor beneficia de rate mai mici ale dobânzilor.

Acţiunile Amazon, care au fost incluse în indicele Dow Jones Industrial Average în februarie, au urcat cu peste 26% în acest an.

Compania a devenit a cincea cea mai mare companie din SUA după valoarea de piaţă în februarie, după ce Nvidia a urcat un loc.

Amazon Web Services este cel mai mare furnizor de servicii cloud din lume, iar creşterea unităţii Amazon a revenit după o scădere în ultimul an, datorită adoptării în creştere a tehnologiilor AI.

Compania a investit, de asemenea, în startup-ul AI Anthropic şi firma de robotică Figure, deoarece caută să valorifice boom-ul AI.

La sfârşitul anului trecut, Amazon a dezvăluit o nouă generaţie de cipuri personalizate utilizate în centrele de date, care vizează aplicaţii pentru formarea de învăţare automată şi inteligenţa artificială generativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valoare #amazon #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezervele de gaz din depozitele subterane ale Europei au scăzut la 53% din capacitate, apropiindu-se de un minim istoric, pe fondul unui ianuarie extrem de rece și al consumului accelerat de energie. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) și analizelor citate de Gazprom, continentul se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situații energetice din ultimii ani.

Meteorologii prognozează că în ianuarie 2026 temperaturile medii în Europa vor fi cu două grade sub norma climatică și cu trei grade mai scăzute decât în ianuarie anul trecut, marcând cea mai rece lună de ianuarie din ultimii nouă ani. Aceste condiții determină o utilizare masivă a gazului din depozitele subterane (PȘG), care reprezintă cea mai flexibilă sursă de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

În primele 12 zile ale lunii ianuarie, extragerile de gaz din depozite au fost de 1,6 ori mai mari decât media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă.

Conform GIE, la data de 12 ianuarie, nivelul mediu de umplere a depozitelor europene era de 53,17%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani. Ritmul de consum este cu patru săptămâni înaintea celui normal pentru acest sezon. Un nivel atât de scăzut pentru această dată a mai fost înregistrat doar în 2022.

În termeni absoluți, în depozitele UE mai rămân 53,9 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,1 miliarde m³ mai puțin decât la aceeași dată în sezonul de iarnă 2017/2018, când Europa a înregistrat cel mai mare consum din istorie.

Situația este tensionată în unele state: în Olanda, nivelul de umplere a depozitelor a coborât pe 12 ianuarie la 39,5%, un prag atins anterior doar în sezonul 2021/2022.

Criza este amplificată de faptul că, de la începutul anului 2025, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost sistat, în urma poziției Kievului. În același timp, Europa trebuie să continue să furnizeze gaze și pentru nevoile energetice ale Ucrainei, ceea ce sporește presiunea asupra stocurilor.

Pentru a compensa lipsa gazului rusesc livrat prin conducte, Europa a crescut masiv importurile de gaz natural lichefiat (LNG). În 2025, statele europene au importat 109 milioane de tone de LNG, echivalentul a 142 miliarde de metri cubi, cu 28% mai mult decât în 2024.

În ianuarie 2026, importurile ar putea ajunge la 9,5 milioane de tone, cu 18% peste nivelul de anul trecut.

Totuși, industria LNG are limite: la 12 ianuarie, terminalele europene funcționau la doar 54% din capacitate, iar stocurile de LNG din terminale sunt în scădere, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a face față iernii și de a reface rezervele până în sezonul rece 2026/2027.