Amendă pentru o benzinărie din România după ce vândut o tonă de motorină ce s-a vărsat pe șosea. Ce a încălcat

O benzinărie din România a fost amendată cu peste 20 de mii de euro (100.000 de lei românești), după ce a vândut motorină unei firme, la rândul ei sancţionată cu 8.000 de lei românești (aproximativ 1 616 euro), într-un rezervor din plastic de 1.000 de litri ce s-a răsturnat pe şosea în data de 10 martie.

Potrivit unui comunicat de presă, operatorul economic care a comercializat carburantul nu a respectat prevederile Autorizaţiei de mediu. Mai exact, benzinăriile sunt obligate să realizeze alimentarea cu carburanţi numai în rezervoarele vehiculelor.

„Ca urmare a incidentului care a avut loc în data de 10 martie 2022, în municipiul Tecuci, când un vehicul care transporta un cub de 1.000 litri a derapat şi s-a răsturnat, iar motorina s-a împrăştiat pe şoseaua Galaţi – Tecuci, comisari din cadrul Comisariatului Judeţean Galaţi au efectuat un control la staţia de carburanţi la care s-a efectuat alimentarea. În urma verificărilor făcute, s-a constatat că societatea controlată a comercializat o cantitate de 600 litri de motorină către un operator economic, care a fost încărcată într-un recipient de plastic neomologat, cu capacitatea de 1.000 litri, şi transportat într-un vehicul aparţinând societăţii cumpărătoare. Ca urmare a faptelor constatate, Comisariatul Judetean Galaţi a aplicat o sancţiune contravenţională, constând în amendă în cuantum de 100.000 lei.”, precizează Garda de Mediu din Galaţi.

De asemenea, comisarii Gărzii de Mediu au controlat şi sancţionat cu amendă de 8.000 de lei românești şi suspendarea activităţii agentul economic care a împrăştiat carburantul pe carosabil, pentru că nu deţine autorizaţie pentru transportul şi stocarea combustibililor, scrie Digi24.

„Având în vedere faptele constatate, Comisariatul Judeţean Galaţi a aplicat sancţiuni contravenţionale, constând în avertisment, pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu completările şi modificările ulterioare, şi sancţiunea complementară de suspendarea activităţii desfăşurate şi amendă în cuantum de 8.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor HG nr. 1175/2007”, mai menţionează Garda de Mediu Galaţi.

#Benzinărie #firma #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.