Amenzi uriașe pentru șase companii petroliere! Sunt acuzate de înțelegeri de cartel

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 480 de milioane de lei pentru șase rețele de benzinării din țară, acuzate de înțelegeri de cartel. Decizia vine în urma unei investigații care a dezvăluit practici anticoncurențiale în stabilirea prețurilor la carburanți.

Sancțiunile aplicate fiecărei companii sunt următoarele:

– Bemol: 29 milioane lei
– Lukoil: 180 milioane lei
– Petrom: 77 milioane lei
– Rompetrol: 191 milioane lei
– Tirex: 1,5 milioane lei
– Datario: peste 1 milion de lei

Consiliul Concurenței a subliniat că aceste amenzi sunt rezultatul unor investigații detaliate care au demonstrat existența unor înțelegeri între aceste companii pentru a fixa prețurile la carburanți, în detrimentul consumatorilor și a unei concurențe loiale pe piață.

„Au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori. Aceste modificări au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modifică au prețurile iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificarea prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).”, a declarat Alexei Gherțescu, șeful Consiliului Concurenței. „Prin aplicarea acestor sancțiuni, dorim să descurajăm astfel de comportamente și să asigurăm un mediu concurențial echitabil.”

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile după recepționarea iei de către întreprinderile vizate, în instanța de judecată specializată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#benziinarii #amenzi #concurenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.