Amnesty International denunță utilizarea de bombe cu submuniţie în Ucraina

Amnesty International a denunţat folosirea în Ucraina a unor bombe cu submuniţie care au ucis civili, inclusiv un copil, spunând că acest lucru trebuie să facă obiectul unei anchete pentru „crimă de război”..

Conform ONG-ului cu sediul la Londra, o grădiniţă unde se refugiau civili la Ohtîrka, în nord-estul Ucrainei, a fost lovită vineri dimineaţă de astfel de arme interzise în 2010 de o convenţie internaţională, pe care nici Moscova şi nici Kievul nu au semnat-o.

Trei civili, printre care şi un copil, au fost ucişi, iar un alt copil a fost rănit, a precizat Amnesty International într-un comunicat publicat duminică.

Organizaţia neguvernamentală afirmă că „atacul pare să fi fost comis de forţele ruse, care acţionau în apropiere şi care au obiceiul de a folosi arme cu submuniţie în zone populate”.

Amnesty International aduce în sprijinul acuzaţiilor sale imagini video făcute la faţa locului şi în care se văd cum arme cu submuniţie lovesc în cel puţin şapte locuri clădirea şi spaţiul din jur. ONG-ul a obţinut de asemenea 65 de fotografii şi înregistrări video suplimentare de la o sursă locală.

„Nimic nu justifică utilizarea de arme cu submuniţie în zonele populate, şi cu atât mai puţin în apropierea unei şcoli. Atacul are toate caracteristicile utilizării de către Rusia a acestei arme care loveşte la întâmplare şi care este interzisă la nivel internaţional şi arată un dispreţ flagrant pentru vieţile civililor”, a declarat Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International. „Este simplu: acest lucru trebuie să fie obiectul unei anchete pentru crimă de război”, a adăugat ea.

Bombele cu submuniţie pot conţine zeci de mini-bombe care se dispersează pe un perimetru vast, dar nu explodează toate, devenind mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila mult timp după un conflict.

ONG-ul Human Rights Watch şi site-ul de investigaţii Bellingcat afirmă de asemenea că au adunat probe privind utilizarea de arme cu submuniţie în zonele civile din Ucraina, după ce au intrat în posesia unor imagini şi înregistrări video.

Conform Human Rights Watch, un atac s-a produs în apropierea unui spital din Vugledar, în estul Ucrainei, la 24 februarie.

Acest atac a ucis patru civili şi a rănit zece şi a avariat un spital şi o ambulanţă.

#crima de razboi #Amnesty International #bombe cu submunitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.