Ana Calinici, cu mandat abia validat, însă pusă în situația să aleagă între deputată sau șefă de Cabinet a ministrului

Ana Calinici, una din cele cinci persoane cărora le-a fost validat ieri mandatul de deputat de Curtea Constituțională, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) ar urma să se decidă dacă rămâne în funcția de parlamentară sau cea de șefă de Cabinet a ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, scrie Realitatea.md.

În cazul în care, Ana Calinici va da preferință funcției de șefă de Cabinet a ministrului Justiției și va renunța la mandatul de parlamentară, atunci PAS ar urma să se aleagă din nou cu un mandat de deputat vacant.

Astfel, în locul ei, conform listei depusă la CEC, ar urma să fie numit următorul supleant din lista PAS. Este vorba de Gavrouc Vitali.

Totuși, dacă această decide să-și păstreze mandatul de deputată, atunci ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco va fi cel care va trebui să-și caute un nou șef de Cabinet.

Amintim că, ieri, magistrații CCM au validat mandatele de deputați a cinci persoane din lista electorală a PAS, care au suplinit locurile vacante în cadrul Fracțiunii, după ce parlamentarii, Natalia Gavrilița, Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu, Dumitru Budeanschi și Rosian Vasiloi, au fost numiți în funcții guvernamentale. Este vorba de Dorel Iurcu, Ana Calinici, Evghenia Cojocari, Boris Popa și Ana Oglinda.

#sefa de cabinet #deputat #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.