Analiștii se așteaptă la o creștere a prețului petrolului

Preţurile petrolului ar urma să crească luni, 15 aprilie, sunt de părere analiștii, după atacul Iranului asupra Israelului din weekend, au declarat analiştii duminică, 14 aprilie. Creșterea va depinde de modul în care Israelul şi Occidentul aleg să riposteze, transmite Reuters.

Iranul a lansat drone şi rachete explozive asupra Israelului sâmbătă seara, ca răzbunare pentru un presupus atac israelian asupra consulatului său din Siria, pe 1 aprilie, un prim atac direct asupra teritoriului israelian care a stârnit temeri cu privire la un conflict regional mai larg.

Preocuparea provocată de un posibil răspuns din partea Iranului la atacul asupra complexului ambasadei sale din Damasc a susţinut preţurile petrolului, săptămâna trecută, şi a contribuit la trimiterea, vineri, a preţului ţiţeiului Brent, de referinţă la nivel mondial, la 92,18 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie. Cotaţia a închis în acea zi în creştere cu 71 de cenţi, la 90,45 USD pe baril.

”Este rezonabil să ne aşteptăm la preţuri mai mari la reluarea tranzacţiilor. Acestea spuse, nu a existat niciun impact asupra producţiei până acum”, iar Iranul a spus că ”problema poate fi considerată încheiată”, a spus Tamas Varga, de la firma de brokeraj pentru petrol PVM.

Preşedintele american Joe Biden a convocat duminică, 14 aprilie, o reuniune a liderilor Grupului celor Şapte economii majore, iar toți membrii au condamnat atacul iranian asupra Israelului și au făcut apel la „reținere”.

”Preţul petrolului ar putea creşte la deschidere, deoarece este pentru prima dată când Iranul loveşte Israelul de pe teritoriul său. Cât timp va dura orice reacţie va… depinde de răspunsul israelian. De asemenea, întâlnirea virtuală a G7 de astăzi trebuie monitorizată, cu ochii pe dacă vizează sau nu exporturile de ţiţei iraniene”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Iranul a crescut considerabil exporturile de petrol – principalele sale surse de venit – sub administraţia Joe Biden. Exporturile au fost reduse drastic sub predecesorul lui Biden, Donald Trump, care îl va înfrunta pe Biden într-o revanşă a alegerilor prezidenţiale, în noiembrie.

Administraţia Biden a susţinut că nu încurajează Iranul să crească exporturile şi că impune sancţiuni.

Scăderea exporturilor iraniene ar duce la o nouă creştere a preţului petrolului şi a costului benzinei în SUA, un subiect sensibil din punct de vedere politic înainte de alegeri.

Un alt factor de urmărit va fi orice impact asupra transportului prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece zilnic aproximativ o cincime din volumul total al consumului mondial de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #occident #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.