Analiștii se așteaptă la o creștere a prețului petrolului

Preţurile petrolului ar urma să crească luni, 15 aprilie, sunt de părere analiștii, după atacul Iranului asupra Israelului din weekend, au declarat analiştii duminică, 14 aprilie. Creșterea va depinde de modul în care Israelul şi Occidentul aleg să riposteze, transmite Reuters.

Iranul a lansat drone şi rachete explozive asupra Israelului sâmbătă seara, ca răzbunare pentru un presupus atac israelian asupra consulatului său din Siria, pe 1 aprilie, un prim atac direct asupra teritoriului israelian care a stârnit temeri cu privire la un conflict regional mai larg.

Preocuparea provocată de un posibil răspuns din partea Iranului la atacul asupra complexului ambasadei sale din Damasc a susţinut preţurile petrolului, săptămâna trecută, şi a contribuit la trimiterea, vineri, a preţului ţiţeiului Brent, de referinţă la nivel mondial, la 92,18 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie. Cotaţia a închis în acea zi în creştere cu 71 de cenţi, la 90,45 USD pe baril.

”Este rezonabil să ne aşteptăm la preţuri mai mari la reluarea tranzacţiilor. Acestea spuse, nu a existat niciun impact asupra producţiei până acum”, iar Iranul a spus că ”problema poate fi considerată încheiată”, a spus Tamas Varga, de la firma de brokeraj pentru petrol PVM.

Preşedintele american Joe Biden a convocat duminică, 14 aprilie, o reuniune a liderilor Grupului celor Şapte economii majore, iar toți membrii au condamnat atacul iranian asupra Israelului și au făcut apel la „reținere”.

”Preţul petrolului ar putea creşte la deschidere, deoarece este pentru prima dată când Iranul loveşte Israelul de pe teritoriul său. Cât timp va dura orice reacţie va… depinde de răspunsul israelian. De asemenea, întâlnirea virtuală a G7 de astăzi trebuie monitorizată, cu ochii pe dacă vizează sau nu exporturile de ţiţei iraniene”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Iranul a crescut considerabil exporturile de petrol – principalele sale surse de venit – sub administraţia Joe Biden. Exporturile au fost reduse drastic sub predecesorul lui Biden, Donald Trump, care îl va înfrunta pe Biden într-o revanşă a alegerilor prezidenţiale, în noiembrie.

Administraţia Biden a susţinut că nu încurajează Iranul să crească exporturile şi că impune sancţiuni.

Scăderea exporturilor iraniene ar duce la o nouă creştere a preţului petrolului şi a costului benzinei în SUA, un subiect sensibil din punct de vedere politic înainte de alegeri.

Un alt factor de urmărit va fi orice impact asupra transportului prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece zilnic aproximativ o cincime din volumul total al consumului mondial de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #occident #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.