Analiștii se așteaptă la o creștere a prețului petrolului

Preţurile petrolului ar urma să crească luni, 15 aprilie, sunt de părere analiștii, după atacul Iranului asupra Israelului din weekend, au declarat analiştii duminică, 14 aprilie. Creșterea va depinde de modul în care Israelul şi Occidentul aleg să riposteze, transmite Reuters.

Iranul a lansat drone şi rachete explozive asupra Israelului sâmbătă seara, ca răzbunare pentru un presupus atac israelian asupra consulatului său din Siria, pe 1 aprilie, un prim atac direct asupra teritoriului israelian care a stârnit temeri cu privire la un conflict regional mai larg.

Preocuparea provocată de un posibil răspuns din partea Iranului la atacul asupra complexului ambasadei sale din Damasc a susţinut preţurile petrolului, săptămâna trecută, şi a contribuit la trimiterea, vineri, a preţului ţiţeiului Brent, de referinţă la nivel mondial, la 92,18 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie. Cotaţia a închis în acea zi în creştere cu 71 de cenţi, la 90,45 USD pe baril.

”Este rezonabil să ne aşteptăm la preţuri mai mari la reluarea tranzacţiilor. Acestea spuse, nu a existat niciun impact asupra producţiei până acum”, iar Iranul a spus că ”problema poate fi considerată încheiată”, a spus Tamas Varga, de la firma de brokeraj pentru petrol PVM.

Preşedintele american Joe Biden a convocat duminică, 14 aprilie, o reuniune a liderilor Grupului celor Şapte economii majore, iar toți membrii au condamnat atacul iranian asupra Israelului și au făcut apel la „reținere”.

”Preţul petrolului ar putea creşte la deschidere, deoarece este pentru prima dată când Iranul loveşte Israelul de pe teritoriul său. Cât timp va dura orice reacţie va… depinde de răspunsul israelian. De asemenea, întâlnirea virtuală a G7 de astăzi trebuie monitorizată, cu ochii pe dacă vizează sau nu exporturile de ţiţei iraniene”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Iranul a crescut considerabil exporturile de petrol – principalele sale surse de venit – sub administraţia Joe Biden. Exporturile au fost reduse drastic sub predecesorul lui Biden, Donald Trump, care îl va înfrunta pe Biden într-o revanşă a alegerilor prezidenţiale, în noiembrie.

Administraţia Biden a susţinut că nu încurajează Iranul să crească exporturile şi că impune sancţiuni.

Scăderea exporturilor iraniene ar duce la o nouă creştere a preţului petrolului şi a costului benzinei în SUA, un subiect sensibil din punct de vedere politic înainte de alegeri.

Un alt factor de urmărit va fi orice impact asupra transportului prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece zilnic aproximativ o cincime din volumul total al consumului mondial de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #occident #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”