Analiștii se așteaptă la o creștere a prețului petrolului

Preţurile petrolului ar urma să crească luni, 15 aprilie, sunt de părere analiștii, după atacul Iranului asupra Israelului din weekend, au declarat analiştii duminică, 14 aprilie. Creșterea va depinde de modul în care Israelul şi Occidentul aleg să riposteze, transmite Reuters.

Iranul a lansat drone şi rachete explozive asupra Israelului sâmbătă seara, ca răzbunare pentru un presupus atac israelian asupra consulatului său din Siria, pe 1 aprilie, un prim atac direct asupra teritoriului israelian care a stârnit temeri cu privire la un conflict regional mai larg.

Preocuparea provocată de un posibil răspuns din partea Iranului la atacul asupra complexului ambasadei sale din Damasc a susţinut preţurile petrolului, săptămâna trecută, şi a contribuit la trimiterea, vineri, a preţului ţiţeiului Brent, de referinţă la nivel mondial, la 92,18 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie. Cotaţia a închis în acea zi în creştere cu 71 de cenţi, la 90,45 USD pe baril.

”Este rezonabil să ne aşteptăm la preţuri mai mari la reluarea tranzacţiilor. Acestea spuse, nu a existat niciun impact asupra producţiei până acum”, iar Iranul a spus că ”problema poate fi considerată încheiată”, a spus Tamas Varga, de la firma de brokeraj pentru petrol PVM.

Preşedintele american Joe Biden a convocat duminică, 14 aprilie, o reuniune a liderilor Grupului celor Şapte economii majore, iar toți membrii au condamnat atacul iranian asupra Israelului și au făcut apel la „reținere”.

”Preţul petrolului ar putea creşte la deschidere, deoarece este pentru prima dată când Iranul loveşte Israelul de pe teritoriul său. Cât timp va dura orice reacţie va… depinde de răspunsul israelian. De asemenea, întâlnirea virtuală a G7 de astăzi trebuie monitorizată, cu ochii pe dacă vizează sau nu exporturile de ţiţei iraniene”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Iranul a crescut considerabil exporturile de petrol – principalele sale surse de venit – sub administraţia Joe Biden. Exporturile au fost reduse drastic sub predecesorul lui Biden, Donald Trump, care îl va înfrunta pe Biden într-o revanşă a alegerilor prezidenţiale, în noiembrie.

Administraţia Biden a susţinut că nu încurajează Iranul să crească exporturile şi că impune sancţiuni.

Scăderea exporturilor iraniene ar duce la o nouă creştere a preţului petrolului şi a costului benzinei în SUA, un subiect sensibil din punct de vedere politic înainte de alegeri.

Un alt factor de urmărit va fi orice impact asupra transportului prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece zilnic aproximativ o cincime din volumul total al consumului mondial de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #occident #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie