Analiză Reuters: Rusia speră să-și vândă cărbunele în Asia, dar s-ar putea lovi de lipsa cererii

După ce Uniunea Europeană a anunțat interdicția asupra importurilor de cărbune din Rusia, oficialii ruși spun că acest cărbune va fi redirecționat spre alte piețe, iar prin alte piețe se referă la Asia. Potrivit unei analize Reuters, liderii de la Moscova sunt exagerat de optimiști, dacă se așteaptă ca marii consumatori de cărbune asiatici să preia cărbunele rusesc în cantități suficient de mari, încât să înlocuiască exporturile spre Europa.

La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a decis impunerea unui embargo pe importurile de cărbune din Rusia, care au totalizat 48,7 milioane de tone în 2021. Interdicția va intra în vigoare în luna august a anului.

Analiza Reuters arată că Moscova se înșală dacă se bazează pe Asia pentru a prelua surplusul de cărbune, deoarece există semne că cel mai populat continent ar putea cumpăra mai puțin cărbune rusesc, și nu mai mult, în lunile următoare.

Lovitura ar putea veni din partea Chinei

Și asta deoarece Japonia, al treilea cel mai mare importator de cărbune din lume, a decis, tot la sfârșitul săptămânii trecute, interzicerea importurilor din Rusia și căutarea unor surse alternative de aprovizionare. Însă decizia va avea un cost ridicat, având în vedere că alternativele sunt limitate la unele mai scumpe și mai îndepărtate geografic, din Australia și Statele Unite. Rusia a furnizat anul trecut 11 la sută din importurile de cărbune ale Japoniei, adică aproape 20 de milioane de tone, pentru care Moscova va trebui să găsească acum noi cumpărători.

China, cel mai mare importator de cărbune, ar părea destinația ideală pentru cărbunele rusesc, având în vedere sprijinul Beijingului pentru Moscova după invadarea Ucrainei. Dar a doua economie a lumii vrea să-și reducă importurile de cărbune cu 30 la sută în acest an, pe fondul producției proprii record și al costului ridicat al importurilor. În plus, autoritățile chineze au luat măsuri pentru a plafona prețurile interne la cărbune ca să limiteze scumpirea energiei electrice, ceea ce face importurile de cărbune să fie în mare măsură necompetitive. Mai mult, China deja și-a redus importurile de cărbune din Rusia la sub 2,5 milioane de tone atât în februarie, cât și în martie, de la peste 3 milioane de tone în decembrie și 5,3 milioane de tone în august anul trecut.

Analiza Reuters arată că, deși Beijingul ar putea profita pentru a cumpăra combustibil la preț redus, există semne de întrebare cu privire la necesitatea creșterii cantităților, având în vedere producția internă puternică și probabilitatea ca materia primă rusească să nu fie potrivită ca înlocuitor pentru cărbunele din Indonezia, care are puține impurități și este folosit la centralele din sudul țării.

India speră

India, al doilea cel mai mare importator de cărbune din lume, este probabil cea mai bună speranță a Rusiei, în condițiile în care autoritățile de la New Delhi, care s-au abținut să condamne atacul asupra Ucrainei, sunt dornice să-și asigure aprovizionarea cu energie ieftină. India nu este în prezent un mare cumpărător de cărbune din Rusia, preferând importurile din Australia, Indonezia și Africa de Sud. Datele arată că în martie a importat puțin peste un milion de tone din Rusia, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, dar în mod normal, volumele sunt cuprinse între 400 și 600 de mii de tone.

Însă prețul cărbunelui termic australian a ajuns la 297 de dolari pe tonă, iar al celui din Africa de Sud la 265 de dolari, iar India pur și simplu nu își poate permite să importe la aceste prețuri, deoarece centralele ar merge în pierdere. Întrebarea este dacă India își poate asigura cărbune din Rusia cu un discount suficient de mare pentru a putea importa, având în vedere și distanța relativ mare pe care trebuie să o parcurgă navele din porturile europene și asiatice ale Rusiei.

În afară de marii importatori de cărbune din Asia, Rusia ar putea încerca să sporească livrările către consumatorii mai mici, în special către cei care sunt afectați de prețurile ridicate la energie. Însă chiar și așa, cantitățile ce vor fi livrate sunt insuficiente pentru a compensa pierderea unor piețe precum Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și, cel mai probabil, a Chinei.

#embargou #carbune #export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.