Analiză Reuters: Rusia speră să-și vândă cărbunele în Asia, dar s-ar putea lovi de lipsa cererii

12 Apr. 2022, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 09:45 // Actual //  MD Bani

După ce Uniunea Europeană a anunțat interdicția asupra importurilor de cărbune din Rusia, oficialii ruși spun că acest cărbune va fi redirecționat spre alte piețe, iar prin alte piețe se referă la Asia. Potrivit unei analize Reuters, liderii de la Moscova sunt exagerat de optimiști, dacă se așteaptă ca marii consumatori de cărbune asiatici să preia cărbunele rusesc în cantități suficient de mari, încât să înlocuiască exporturile spre Europa.

La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a decis impunerea unui embargo pe importurile de cărbune din Rusia, care au totalizat 48,7 milioane de tone în 2021. Interdicția va intra în vigoare în luna august a anului.

Analiza Reuters arată că Moscova se înșală dacă se bazează pe Asia pentru a prelua surplusul de cărbune, deoarece există semne că cel mai populat continent ar putea cumpăra mai puțin cărbune rusesc, și nu mai mult, în lunile următoare.

Lovitura ar putea veni din partea Chinei

Și asta deoarece Japonia, al treilea cel mai mare importator de cărbune din lume, a decis, tot la sfârșitul săptămânii trecute, interzicerea importurilor din Rusia și căutarea unor surse alternative de aprovizionare. Însă decizia va avea un cost ridicat, având în vedere că alternativele sunt limitate la unele mai scumpe și mai îndepărtate geografic, din Australia și Statele Unite. Rusia a furnizat anul trecut 11 la sută din importurile de cărbune ale Japoniei, adică aproape 20 de milioane de tone, pentru care Moscova va trebui să găsească acum noi cumpărători.

Și Coreea de Sud, al patrulea mare importator din Asia, evită mărfurile rusești și cel puțin o companie de utilități a anunțat că a oprit achizițiile de cărbune. Această țară importa între 1,2 și 15 milioane de tone de cărbune din Rusia pe lună, potrivit firmei de consultanță Kpler.

China, cel mai mare importator de cărbune, ar părea destinația ideală pentru cărbunele rusesc, având în vedere sprijinul Beijingului pentru Moscova după invadarea Ucrainei. Dar a doua economie a lumii vrea să-și reducă importurile de cărbune cu 30 la sută în acest an, pe fondul producției proprii record și al costului ridicat al importurilor. În plus, autoritățile chineze au luat măsuri pentru a plafona prețurile interne la cărbune ca să limiteze scumpirea energiei electrice, ceea ce face importurile de cărbune să fie în mare măsură necompetitive. Mai mult, China deja și-a redus importurile de cărbune din Rusia la sub 2,5 milioane de tone atât în februarie, cât și în martie, de la peste 3 milioane de tone în decembrie și 5,3 milioane de tone în august anul trecut.

Analiza Reuters arată că, deși Beijingul ar putea profita pentru a cumpăra combustibil la preț redus, există semne de întrebare cu privire la necesitatea creșterii cantităților, având în vedere producția internă puternică și probabilitatea ca materia primă rusească să nu fie potrivită ca înlocuitor pentru cărbunele din Indonezia, care are puține impurități și este folosit la centralele din sudul țării.

India speră

India, al doilea cel mai mare importator de cărbune din lume, este probabil cea mai bună speranță a Rusiei, în condițiile în care autoritățile de la New Delhi, care s-au abținut să condamne atacul asupra Ucrainei, sunt dornice să-și asigure aprovizionarea cu energie ieftină. India nu este în prezent un mare cumpărător de cărbune din Rusia, preferând importurile din Australia, Indonezia și Africa de Sud. Datele arată că în martie a importat puțin peste un milion de tone din Rusia, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, dar în mod normal, volumele sunt cuprinse între 400 și 600 de mii de tone.

Însă prețul cărbunelui termic australian a ajuns la 297 de dolari pe tonă, iar al celui din Africa de Sud la 265 de dolari, iar India pur și simplu nu își poate permite să importe la aceste prețuri, deoarece centralele ar merge în pierdere. Întrebarea este dacă India își poate asigura cărbune din Rusia cu un discount suficient de mare pentru a putea importa, având în vedere și distanța relativ mare pe care trebuie să o parcurgă navele din porturile europene și asiatice ale Rusiei.

În afară de marii importatori de cărbune din Asia, Rusia ar putea încerca să sporească livrările către consumatorii mai mici, în special către cei care sunt afectați de prețurile ridicate la energie. Însă chiar și așa, cantitățile ce vor fi livrate sunt insuficiente pentru a compensa pierderea unor piețe precum Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și, cel mai probabil, a Chinei.

Realitatea Live

17 Aug. 2025, 12:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2025, 12:52 // Slider //  Ursu Victor

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII