Analiză Reuters: Rusia speră să-și vândă cărbunele în Asia, dar s-ar putea lovi de lipsa cererii

12 Apr. 2022, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 09:45 // Actual //  MD Bani

După ce Uniunea Europeană a anunțat interdicția asupra importurilor de cărbune din Rusia, oficialii ruși spun că acest cărbune va fi redirecționat spre alte piețe, iar prin alte piețe se referă la Asia. Potrivit unei analize Reuters, liderii de la Moscova sunt exagerat de optimiști, dacă se așteaptă ca marii consumatori de cărbune asiatici să preia cărbunele rusesc în cantități suficient de mari, încât să înlocuiască exporturile spre Europa.

La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a decis impunerea unui embargo pe importurile de cărbune din Rusia, care au totalizat 48,7 milioane de tone în 2021. Interdicția va intra în vigoare în luna august a anului.

Analiza Reuters arată că Moscova se înșală dacă se bazează pe Asia pentru a prelua surplusul de cărbune, deoarece există semne că cel mai populat continent ar putea cumpăra mai puțin cărbune rusesc, și nu mai mult, în lunile următoare.

Lovitura ar putea veni din partea Chinei

Și asta deoarece Japonia, al treilea cel mai mare importator de cărbune din lume, a decis, tot la sfârșitul săptămânii trecute, interzicerea importurilor din Rusia și căutarea unor surse alternative de aprovizionare. Însă decizia va avea un cost ridicat, având în vedere că alternativele sunt limitate la unele mai scumpe și mai îndepărtate geografic, din Australia și Statele Unite. Rusia a furnizat anul trecut 11 la sută din importurile de cărbune ale Japoniei, adică aproape 20 de milioane de tone, pentru care Moscova va trebui să găsească acum noi cumpărători.

Și Coreea de Sud, al patrulea mare importator din Asia, evită mărfurile rusești și cel puțin o companie de utilități a anunțat că a oprit achizițiile de cărbune. Această țară importa între 1,2 și 15 milioane de tone de cărbune din Rusia pe lună, potrivit firmei de consultanță Kpler.

China, cel mai mare importator de cărbune, ar părea destinația ideală pentru cărbunele rusesc, având în vedere sprijinul Beijingului pentru Moscova după invadarea Ucrainei. Dar a doua economie a lumii vrea să-și reducă importurile de cărbune cu 30 la sută în acest an, pe fondul producției proprii record și al costului ridicat al importurilor. În plus, autoritățile chineze au luat măsuri pentru a plafona prețurile interne la cărbune ca să limiteze scumpirea energiei electrice, ceea ce face importurile de cărbune să fie în mare măsură necompetitive. Mai mult, China deja și-a redus importurile de cărbune din Rusia la sub 2,5 milioane de tone atât în februarie, cât și în martie, de la peste 3 milioane de tone în decembrie și 5,3 milioane de tone în august anul trecut.

Analiza Reuters arată că, deși Beijingul ar putea profita pentru a cumpăra combustibil la preț redus, există semne de întrebare cu privire la necesitatea creșterii cantităților, având în vedere producția internă puternică și probabilitatea ca materia primă rusească să nu fie potrivită ca înlocuitor pentru cărbunele din Indonezia, care are puține impurități și este folosit la centralele din sudul țării.

India speră

India, al doilea cel mai mare importator de cărbune din lume, este probabil cea mai bună speranță a Rusiei, în condițiile în care autoritățile de la New Delhi, care s-au abținut să condamne atacul asupra Ucrainei, sunt dornice să-și asigure aprovizionarea cu energie ieftină. India nu este în prezent un mare cumpărător de cărbune din Rusia, preferând importurile din Australia, Indonezia și Africa de Sud. Datele arată că în martie a importat puțin peste un milion de tone din Rusia, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, dar în mod normal, volumele sunt cuprinse între 400 și 600 de mii de tone.

Însă prețul cărbunelui termic australian a ajuns la 297 de dolari pe tonă, iar al celui din Africa de Sud la 265 de dolari, iar India pur și simplu nu își poate permite să importe la aceste prețuri, deoarece centralele ar merge în pierdere. Întrebarea este dacă India își poate asigura cărbune din Rusia cu un discount suficient de mare pentru a putea importa, având în vedere și distanța relativ mare pe care trebuie să o parcurgă navele din porturile europene și asiatice ale Rusiei.

În afară de marii importatori de cărbune din Asia, Rusia ar putea încerca să sporească livrările către consumatorii mai mici, în special către cei care sunt afectați de prețurile ridicate la energie. Însă chiar și așa, cantitățile ce vor fi livrate sunt insuficiente pentru a compensa pierderea unor piețe precum Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și, cel mai probabil, a Chinei.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală