ANCHETĂ | Munteanu: Istoria din spatele „Le Bridge”, cea de a doua companie de la la licitația ratată de la aeroport

20 Feb. 2024, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
20 Feb. 2024, 16:20 // Actual //  Lupu Eduard

Licitația eșuată de la aeroport scoate la iveală noi detalii controversate, care provoacă bănuieli rezonabile că puterea actuală a intrat în cârdășie cu unele grupuri de interese care fac bani prin scheme dubioase. Liderul CUB, Igor Munteanu, publică o anchetă despre cea de a doua companie, „Le Bridge”, care s-a înscris, în ultimul moment, în concursul girat de Spînu și care, potrivit politicianului, ar avea rădăcini adânci în businessul subteran de la Chișinău, citată de ziua.md.

Igor Munteanu atrage atenția că, luni seara, concursul organizat de APP pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulat de însuși ministrul Andrei Spînu, chiar dacă anterior, acesta „insista vehement că licitația este corectă și va fi încheiată”.

„Anularea nu au cerut-o șeful APP, și nici noul Manager al AIC. Anunță Spînu, semnalând că el este la „butoane”. Ministrul tună și fulgeră pe Telegramul său și acuză de sabotaj intern și extern. Nu-i clar ce poate fi „sabotaj extern” și pe cine să sancționăm, dar înțelegem că planurile inițiale nu s-au îndeplinit întocmai, concursul a fost viciat, chiar dacă până la sfârșitul zilei erau deja 2 companii înscrise pentru acest concurs. A doua companie, care decide să pretindă la spațiile comerciale din AIC este Le Bridge. Și aici, cazul acestei companii este ilustru, ca să înțelegem ce-i la mijloc”, își începe descrierea Igor Munteanu.

Din afirmațiile lui reiese că această companie are o relație mai veche cu autoritățile moldovene, inclusiv cu guvernarea lui Plahotniuc.

„În primul rând, Le Bridge se ocupă de busienssul duty free de peste 2 decenii. A câștigat un proces contra RM, atunci când puterea a vrut să-i suspende autorizația de funcționare. Iar pentru ca să-și securizeze prezența în afaceri a fost comod cu orice fel de putere politică. În anul 2018, Le Bridge a participat la privatizarea CTC Tutun, fiind declarat câștigător al concursului comercial de privatizare a 5.076982 acțiuni ale statului (90.81%) din Tutun-CTC, la un preț de vânzare de 166 mln lei, cu achitarea integrală la semnarea contractului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei au scăzut de patru ori, iar din 2017-2018, cheltuielile administrative s-au dublat. În ultimul an de funcționare ca întreprindere de stat, CTC Tutun și-a mărit brusc volumul de creanțe, având depozitele pline de țigări nevândute, pregătindu-se astfel de un faliment tehnic aproape imposibil de evitat. Până în 2018, APP a încercat să vândă acțiunile CTC Tutun de 7 ori (!) prin Bursa de valori, dar toate încercările au fost anulate, și atunci s-a apelat la Le Bridge, partenerul din umbră al multor oficiali de atunci ai guvernului PD”, notează liderul CUB.

Acesta explică, în continuare, cum compania respectivă ar fi fost constrânsă „să coopereze” cu puterea de la Chișinău.

„În august 2019, Le Bridge a transmis o scrisoare către autoritățile RM, în care se arăta dispusă să restituie bunul cumpărat în 2018, motivând că ar fi fost forțată să participe la privatizare, și că, în calitate de gest de bună voință este gata să restituie bunul privatizat. Mai ales, în contextul în care CTC Tutun era al 4 obiectiv supus unei anchete parlamentare, exista o frică reală și directă a managerului acestei companii că riscurile erau mai mari decât bunul obținut, în urma unor conjuncturi organizate de guvernul PM Filip. În septembrie, 2019, Le Bridge denunță propria scrisoare și refuză să mai participe la audierile comisiei parlamentare. Era clar că Le Bridge primise asigurări că afacerile pot merge mai departe în duty free fără complicații. Prin analogie, cred că și de această dată Le Bridge a participat la concurs, la stăruința cuiva”, menționează Igor Munteanu.

De menționat că, potrivit liderului CUB, în 2018, Comisia de stat pentru privatizarea CTC Tutun îi includea și pe V. Iurcu și V. Pricop, tot ei membri în componența Consiliului CTC-Tutun, „o coincidență deloc întâmplătoare”.

„Cine se găsește astăzi în consiliile de administrare ale AIC pentru ca să știm în folosul cui se lucrează prin vicierea acestor licitații? Cred că APP are obligația prezentării unor explicații mai credibile, nu pe Telegram”, a adăugat politicianul.

În ceea ce privește licitația de la aeroport , Munteanu atrage atenția asupra mai multor indicii care confirmă că aceasta urma să fie trucată și-i acuză pe premierul Recean, dar și pre președintele Maia Sandu că acceptă jocul unui „ministru cu probleme”.

„Cred că este timpul să știm dacă despre vicierea concursului APP a aflat numai din partea opiniei publice, ori au existat și anumite scrisori de la CNA, Consiliul Concurenței către APP, chiar și din partea fostei conduceri AIC, ceea ce ar singulariza persoana care insista atât de mult pe faptul că licitația ar fi „perfect corectă”. Și sigur ne-ar interesa dacă există o anumită scrisoare din partea companiei Heinemann către guvernul RM cu privire la obiecțiile formulate față de Caietul de Sarcini, dovada clară a fraudării acestei licitații. Cred că suspendarea licitației este dovada unui eșec al APP și ministrului superior de ramură, care se vede obligat să reia organizarea licitației, chiar dacă asta înseamnă bani pierduți, timp irosit și pierderea reputației. Mai mult, asemenea eșecuri decredibilizează și pe actualul prim-ministru și pe șeful statului, care a obișnuit să-i ofere prea mult spațiu de acțiune unui ministru cu probleme”, mai scrie Igor Munteanu.

În concluzie, acesta constatat că APP rămâne o „verigă slabă” în sistemul de administrare a celor 130 miliarde de lei proprietăți publice, „care continuă să se poticnească în proceduri, interese ascunse și incompetență”.

Reprezentanții „Le Bridge” nu au comentat deocamdată declarațiile lui Igor Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mai 2024, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Mai 2024, 17:56 // Actual //  Lupu Eduard

Restricțiile de călătorie pentru cetățenii ruși se înmulțesc, care sunt deja lipsiți de zboruri directe către Europa și de posibilitatea de a obține o viză pentru majoritatea țărilor din spațiul Schengen, scrie The Moscow Times.

Miercuri, 1 mai, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva companiei aeriene Pobeda Airlines, cea mai mare companie aeriană low-cost din Rusia, care a transportat anul trecut 13 milioane de pasageri.

Compania, deținută 100% de Aeroflot, este inclusă în lista SDN – cea mai strictă dintre listele de sancțiuni, fiind inclusă în care înseamnă blocarea tuturor activelor și interzicerea oricăror operațiuni. Drept urmare, Pobeda poate avea probleme cu zborurile internaționale, avertizează Vasily Karpunin, șeful de analiză la Alfa Investments.

În prezent, Pobeda zboară în țările fostei URSS, precum și în Turcia și Emiratele Arabe Unite. Printre destinațiile sale se numără Abu Dhabi și Antalya, o mecca a turismului rusesc, vizitată de 3,5 milioane de ruși anul trecut.

Noul val de sancțiuni americane, care, pe lângă Pobeda, mai include aproape 300 de cetățeni și companii, va crea dificultăți rușilor „la nivel de zi cu zi”, sunt de acord analiștii MMI: a fi inclus în lista SDN „ar putea avea un impact negativ. pe traseele străine” Pobeda .

Zborurile companiei către Turcia și Emiratele Arabe Unite și țările din fosta URSS pot fi limitate – iar aceasta reprezintă aproximativ 15% din toate zborurile Pobeda, scriu analiştii Sberbank CIB. „Zborurile internaționale ale Pobeda vor înlocui probabil Aeroflot și Rossiya Airlines, iar Pobeda ar putea crește ponderea zborurilor interne ca compensație”, cred ei.

Sancțiunile împotriva Pobeda vor intra oficial în vigoare pe 30 iulie – înainte de această dată, Ministerul de Finanțe al SUA permite finalizarea tuturor operațiunilor cu transportatorul. Până acum, compania operează toate zborurile conform planificării, notează Asociația Rusă a Turoperatorilor (ATOR), citând o sursă din cercurile aviatice.

Pobeda a devenit prima companie aeriană rusă care a căzut sub sancțiunile de blocare ale SUA. De exemplu, Aeroflot se află doar pe lista de sancțiuni a Ministerului Comerțului, care îi interzice să importe direct tehnologie americană.

Încălcarea restricțiilor tehnologice a devenit baza sancțiunilor împotriva lui Pobeda, după cum reiese din explicațiile Departamentului de Stat. Potrivit datelor americane, compania a achiziționat și a transportat doar anul trecut piese de schimb pentru avioane în valoare de un milion de dolari, iar în ianuarie 2024 a participat la transportul componentelor de aeronave din India cu ajutorul Iranian Mahan Air.

La sfârșitul anului trecut, Pobeda a raportat un profit record în istoria sa de 21,3 miliarde de ruble. Compania a avut rezultate pozitive, spre deosebire de Aeroflot, care a rămas neprofitabilă pentru al cincilea an consecutiv. Anul trecut a pierdut 14 miliarde de ruble și totalul acumulat pentru 2020-2023. – peste 200 de miliarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău