ANCHETĂ | Munteanu: Istoria din spatele „Le Bridge”, cea de a doua companie de la la licitația ratată de la aeroport

20 Feb. 2024, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
20 Feb. 2024, 16:20 // Actual //  Lupu Eduard

Licitația eșuată de la aeroport scoate la iveală noi detalii controversate, care provoacă bănuieli rezonabile că puterea actuală a intrat în cârdășie cu unele grupuri de interese care fac bani prin scheme dubioase. Liderul CUB, Igor Munteanu, publică o anchetă despre cea de a doua companie, „Le Bridge”, care s-a înscris, în ultimul moment, în concursul girat de Spînu și care, potrivit politicianului, ar avea rădăcini adânci în businessul subteran de la Chișinău, citată de ziua.md.

Igor Munteanu atrage atenția că, luni seara, concursul organizat de APP pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulat de însuși ministrul Andrei Spînu, chiar dacă anterior, acesta „insista vehement că licitația este corectă și va fi încheiată”.

„Anularea nu au cerut-o șeful APP, și nici noul Manager al AIC. Anunță Spînu, semnalând că el este la „butoane”. Ministrul tună și fulgeră pe Telegramul său și acuză de sabotaj intern și extern. Nu-i clar ce poate fi „sabotaj extern” și pe cine să sancționăm, dar înțelegem că planurile inițiale nu s-au îndeplinit întocmai, concursul a fost viciat, chiar dacă până la sfârșitul zilei erau deja 2 companii înscrise pentru acest concurs. A doua companie, care decide să pretindă la spațiile comerciale din AIC este Le Bridge. Și aici, cazul acestei companii este ilustru, ca să înțelegem ce-i la mijloc”, își începe descrierea Igor Munteanu.

Din afirmațiile lui reiese că această companie are o relație mai veche cu autoritățile moldovene, inclusiv cu guvernarea lui Plahotniuc.

„În primul rând, Le Bridge se ocupă de busienssul duty free de peste 2 decenii. A câștigat un proces contra RM, atunci când puterea a vrut să-i suspende autorizația de funcționare. Iar pentru ca să-și securizeze prezența în afaceri a fost comod cu orice fel de putere politică. În anul 2018, Le Bridge a participat la privatizarea CTC Tutun, fiind declarat câștigător al concursului comercial de privatizare a 5.076982 acțiuni ale statului (90.81%) din Tutun-CTC, la un preț de vânzare de 166 mln lei, cu achitarea integrală la semnarea contractului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei au scăzut de patru ori, iar din 2017-2018, cheltuielile administrative s-au dublat. În ultimul an de funcționare ca întreprindere de stat, CTC Tutun și-a mărit brusc volumul de creanțe, având depozitele pline de țigări nevândute, pregătindu-se astfel de un faliment tehnic aproape imposibil de evitat. Până în 2018, APP a încercat să vândă acțiunile CTC Tutun de 7 ori (!) prin Bursa de valori, dar toate încercările au fost anulate, și atunci s-a apelat la Le Bridge, partenerul din umbră al multor oficiali de atunci ai guvernului PD”, notează liderul CUB.

Acesta explică, în continuare, cum compania respectivă ar fi fost constrânsă „să coopereze” cu puterea de la Chișinău.

„În august 2019, Le Bridge a transmis o scrisoare către autoritățile RM, în care se arăta dispusă să restituie bunul cumpărat în 2018, motivând că ar fi fost forțată să participe la privatizare, și că, în calitate de gest de bună voință este gata să restituie bunul privatizat. Mai ales, în contextul în care CTC Tutun era al 4 obiectiv supus unei anchete parlamentare, exista o frică reală și directă a managerului acestei companii că riscurile erau mai mari decât bunul obținut, în urma unor conjuncturi organizate de guvernul PM Filip. În septembrie, 2019, Le Bridge denunță propria scrisoare și refuză să mai participe la audierile comisiei parlamentare. Era clar că Le Bridge primise asigurări că afacerile pot merge mai departe în duty free fără complicații. Prin analogie, cred că și de această dată Le Bridge a participat la concurs, la stăruința cuiva”, menționează Igor Munteanu.

De menționat că, potrivit liderului CUB, în 2018, Comisia de stat pentru privatizarea CTC Tutun îi includea și pe V. Iurcu și V. Pricop, tot ei membri în componența Consiliului CTC-Tutun, „o coincidență deloc întâmplătoare”.

„Cine se găsește astăzi în consiliile de administrare ale AIC pentru ca să știm în folosul cui se lucrează prin vicierea acestor licitații? Cred că APP are obligația prezentării unor explicații mai credibile, nu pe Telegram”, a adăugat politicianul.

În ceea ce privește licitația de la aeroport , Munteanu atrage atenția asupra mai multor indicii care confirmă că aceasta urma să fie trucată și-i acuză pe premierul Recean, dar și pre președintele Maia Sandu că acceptă jocul unui „ministru cu probleme”.

„Cred că este timpul să știm dacă despre vicierea concursului APP a aflat numai din partea opiniei publice, ori au existat și anumite scrisori de la CNA, Consiliul Concurenței către APP, chiar și din partea fostei conduceri AIC, ceea ce ar singulariza persoana care insista atât de mult pe faptul că licitația ar fi „perfect corectă”. Și sigur ne-ar interesa dacă există o anumită scrisoare din partea companiei Heinemann către guvernul RM cu privire la obiecțiile formulate față de Caietul de Sarcini, dovada clară a fraudării acestei licitații. Cred că suspendarea licitației este dovada unui eșec al APP și ministrului superior de ramură, care se vede obligat să reia organizarea licitației, chiar dacă asta înseamnă bani pierduți, timp irosit și pierderea reputației. Mai mult, asemenea eșecuri decredibilizează și pe actualul prim-ministru și pe șeful statului, care a obișnuit să-i ofere prea mult spațiu de acțiune unui ministru cu probleme”, mai scrie Igor Munteanu.

În concluzie, acesta constatat că APP rămâne o „verigă slabă” în sistemul de administrare a celor 130 miliarde de lei proprietăți publice, „care continuă să se poticnească în proceduri, interese ascunse și incompetență”.

Reprezentanții „Le Bridge” nu au comentat deocamdată declarațiile lui Igor Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Iun. 2024, 12:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
21 Iun. 2024, 12:20 // Actual //  Lupu Eduard

Moldovenii au exprimat o gamă largă de nevoi financiare lunare pentru a atinge starea de fericire. 23,6% dintre respondenți, în special pensionarii cu venituri mai reduse, au menționat că le-ar fi suficienți între 5 și 10 mii de lei lunar. Alți 20,3% au menționat că ar avea nevoie de 10-15 mii de lei, în timp ce 18,4% au indicat suma de 15-20 mii de lei, a declarat economistul Veaceslav Ioniță care a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna mai 2024 de către CBS Research, comandat de IDIS „Viitorul”, privind așteptările financiare ale moldovenilor pentru a se considera fericiți.

Potrivit analizei pe diferite categorii demografice, bărbații au menționat că ar avea nevoie de aproximativ 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, în timp ce femeile au menționat o medie de 14900 de lei lunar, reflectând o diferență de aproximativ 20%. Media națională a cerințelor financiare pentru starea de fericire a fost estimată la 16300 de lei lunar.

Pe categorii de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au menționat cel mai mare nivel de nevoie financiară lunară, aproximativ 18700 de lei, în timp ce cei cu vârste între 30 și 44 de ani au indicat o medie de 20600 de lei lunar.

După locul de trai, respondenții din mediul urban au declarat că ar avea nevoie de aproximativ 19 mii de lei lunar pentru a se simți fericiți, în timp ce cei din mediul rural au menționat o necesitate de aproximativ 14 mii de lei lunar.

În funcție de nivelul de educație, cei cu studii superioare au exprimat cea mai mare așteptare financiară, de aproximativ 20500 de lei lunar, cu aproximativ 30% mai mult față de ceilalți respondenți.

Referitor la nivelul salariilor care ar opri migrația, în 2024, respondenții au indicat că un salariu de aproximativ 17500 de lei lunar i-ar determina să rămână în țară, reflectând o apropiere semnificativă față de așteptările salariale exprimate în 2017, care erau de două ori mai mari decât salariile reale de atunci.

Expertul a subliniat și discrepanțele semnificative între salariile medii în Republica Moldova și în zona euro de-a lungul anilor, arătând o tendință de convergență lentă, dar constantă, a salariilor moldovenești spre nivelurile europene.

În concluzie, sondajul a evidențiat că, deși salariile în Moldova au crescut în ultimii ani, migrația rămâne o problemă majoră, mai ales în rândul tinerilor, indiferent de nivelul salariilor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău