Andreas Dapp: Cu ajutorul GIZ, am creat până acum 40 de locuri de muncă la Comrat

Compania germană Beurer GmbH, producător de produse medicale specializate în prevenire și diagnosticare, a deschis o unitate de producție la Comrat, Găgăuzia. Entitatea reprezintă un exemplu de implementare cu succes, cu ajutorul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a unui proiect de investiții în Republica Moldova.

„Suntem încă în procesul de accelerare și formare a primului pas. În prezent încheiem extinderea clădirii de producție, apoi vom aduce mai multe produse în Moldova”, spune Andreas Dapp, directorul de achiziții și producție al companiei, precizând că activitatea noii unități de producție a început în martie 2022.

Potrivit acestuia, intrarea pe piață a companiei germane (sub numele „Beurer MDL”) a creat 40 de locuri de muncă la Comrat.

„Oferim locuri de muncă sigure și securizate într-un mediu de lucru confortabil cu un salariu competitiv. Extindem acum spațiul de producție actual cu aproape 600 m2 suplimentari. Acolo vom crește până la sfârșitul anului viitor până la 80 de angajați. Pașii următori sunt în prezent în curs de evaluare, dar Moldova este o locație strategică pentru creșterea noastră continuă”, afirmă Andreas Dapp.

„GIZ ne-a ajutat mult în analiza pieței și în soluționarea tuturor problemelor”

Actualmente, cu sprijinul GIZ, compania reușește să-și dezvolte afacerea în Zona Economică Liberă „Valkaneș”, subzona Comrat.

„Îi cunoșteam încă din prima mea ședere în Moldova, cu Coroplast. Am fost foarte des în contact. Și după ce am convenit pe intern să analizăm opțiunea Moldova, am contactat GIZ și mi-au organizat întreaga agendă a călătoriei, inclusiv întâlnirile necesare cu autoritățile, alte companii din Moldova. Ne-au sprijinit cu pregătirea tuturor datelor necesare și au organizat a doua călătorie împreună cu CEO-ul nostru la începutul lunii decembrie. Ne-au susținut și în timpul înregistrării și sunt aici și în caz de dificultăți sau provocări.

Am luat decizia la începutul lunii decembrie 2021 și am început producția pe 21 martie. Este un succes în ceea ce privește calitatea și eficiența

Am fost aproape doi ani și jumătate în Moldova, pentru a înființa această fabrică.(…) Este o țară competitivă și nu prea departe. Dar, pe lângă competitivitate, punctul principal era că eram familiarizat cu țara și noile procese.

De asemenea, am fost foarte norocoși să găsim un manager de fabrică foarte capabil și, totodată, sprijinul din partea Invest in Moldova/Gagauzia și a autorităților relevante a fost unul bun. Desigur, și GIZ se apropia de noi în mod regulat.

În prezent, nu există niciun plan de a merge în altă parte decât în Moldova. Suntem foarte fericiți la Comrat și vrem să creștem acolo”, relatează Andreas Dapp.

Peste 25 de proiecte investiționale, atrase de „Invest Moldova” cu sprijinul GIZ

Un alt exemplu de implementare a proiectelor investiționale în Republica Moldova este colaborarea dintre Agenția de Investiții „Invest Moldova” (MIA) și GIZ. Igor Ștefăneț, șeful Direcției Atragere și Protejare Investiții al MIA, relatează că în ultimii 3 ani, instituția a reușit să atragă peste 140 milioane de euro și să creeze peste 15.000 locuri de muncă, inclusiv datorită colaborării cu GIZ pentru fiecare sector economic.

„Noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova.

Proiectul MEPA a GIZ de acordare a asistenței în vederea atragerii investițiilor străine directe durează de 8 ani. La MIA sunt de peste 3 ani. Din practică, pot să vă spun că pe parcursul lor am avut o colaborare minunată, atât la nivel profesional, cât și personal. Plus, am reușit să atragem împreună peste 25 de proiecte investiționale în Republica Moldova.

Procesul de atragerea investițiilor este unul complex și implică multe etape, începând cu analiza sectoarelor și a zonelor economice, companiilor multinaționale, până la promovarea ofertei investiționale, facilitarea și organizarea vizitelor de studiu, dar și asistare pe toată durata de începere a unei afaceri și gestionarea ei în Moldova.

Pe toate aceste componente, noi am colaborat și am creat instrumente cu suportul GIZ pentru fiecare sector economic. Mă refer aici la studii de piață, analiza sectoarelor economice, profil investițional. Pe fiecare sector economic strategic al țării, având aceste instrumente la bază, cu cifre reale despre sector, cu date despre forța de muncă și costul ei, cu date despre facilități și zone economice libere, noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova ca destinație investițională atractivă”, declară Ștefaneț.

„Cel mai important de menționat este promovarea R. Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe”

Acțiunile dedicate atragerii investițiilor străine, în colaborare cu cei de la GIZ, generează un interes de la 130 de companii pe an. Dintre ele, aproximativ jumătate ne vizitează țara și sunt dispuse să investească aproximativ un miliard de euro.

„Cel mai important de menționat este promovarea Republicii Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe, ceea ce genera o vizibilitate nemaiîntâlnită în istoria țării noastre, fapt ce ne ajută să atragem potențiali investitori de la an la an.

Sunt milioane de euro atrase ca investiții. Sunt sute de mii de euro asistență directă către Agenție, sunt mii de locuri de muncă create, dar ce aș vrea sa menționez este și impactul personal al colegilor de la GIZ. Implicarea lor zilnică în procesul de promovare și atragere, dar și cel mai important: transferul de experiență și abilități pe care atestăm zilnic de la colegi. Sunt multe lucruri pe care le-am învățat și le-am preluat, pe care le implementăm zilnic și vor merge cu generațiile următoare de funcționari ce vor ocupa această funcție prestigioasă de promovarea și atragerea investițiilor străine”, a relatat Igor Ștefăneț.

#Comrat #GIZ #afacere #Investiții #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.