Andreas Dapp: Cu ajutorul GIZ, am creat până acum 40 de locuri de muncă la Comrat

Compania germană Beurer GmbH, producător de produse medicale specializate în prevenire și diagnosticare, a deschis o unitate de producție la Comrat, Găgăuzia. Entitatea reprezintă un exemplu de implementare cu succes, cu ajutorul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a unui proiect de investiții în Republica Moldova.

„Suntem încă în procesul de accelerare și formare a primului pas. În prezent încheiem extinderea clădirii de producție, apoi vom aduce mai multe produse în Moldova”, spune Andreas Dapp, directorul de achiziții și producție al companiei, precizând că activitatea noii unități de producție a început în martie 2022.

Potrivit acestuia, intrarea pe piață a companiei germane (sub numele „Beurer MDL”) a creat 40 de locuri de muncă la Comrat.

„Oferim locuri de muncă sigure și securizate într-un mediu de lucru confortabil cu un salariu competitiv. Extindem acum spațiul de producție actual cu aproape 600 m2 suplimentari. Acolo vom crește până la sfârșitul anului viitor până la 80 de angajați. Pașii următori sunt în prezent în curs de evaluare, dar Moldova este o locație strategică pentru creșterea noastră continuă”, afirmă Andreas Dapp.

„GIZ ne-a ajutat mult în analiza pieței și în soluționarea tuturor problemelor”

Actualmente, cu sprijinul GIZ, compania reușește să-și dezvolte afacerea în Zona Economică Liberă „Valkaneș”, subzona Comrat.

„Îi cunoșteam încă din prima mea ședere în Moldova, cu Coroplast. Am fost foarte des în contact. Și după ce am convenit pe intern să analizăm opțiunea Moldova, am contactat GIZ și mi-au organizat întreaga agendă a călătoriei, inclusiv întâlnirile necesare cu autoritățile, alte companii din Moldova. Ne-au sprijinit cu pregătirea tuturor datelor necesare și au organizat a doua călătorie împreună cu CEO-ul nostru la începutul lunii decembrie. Ne-au susținut și în timpul înregistrării și sunt aici și în caz de dificultăți sau provocări.

Am luat decizia la începutul lunii decembrie 2021 și am început producția pe 21 martie. Este un succes în ceea ce privește calitatea și eficiența

Am fost aproape doi ani și jumătate în Moldova, pentru a înființa această fabrică.(…) Este o țară competitivă și nu prea departe. Dar, pe lângă competitivitate, punctul principal era că eram familiarizat cu țara și noile procese.

De asemenea, am fost foarte norocoși să găsim un manager de fabrică foarte capabil și, totodată, sprijinul din partea Invest in Moldova/Gagauzia și a autorităților relevante a fost unul bun. Desigur, și GIZ se apropia de noi în mod regulat.

În prezent, nu există niciun plan de a merge în altă parte decât în Moldova. Suntem foarte fericiți la Comrat și vrem să creștem acolo”, relatează Andreas Dapp.

Peste 25 de proiecte investiționale, atrase de „Invest Moldova” cu sprijinul GIZ

Un alt exemplu de implementare a proiectelor investiționale în Republica Moldova este colaborarea dintre Agenția de Investiții „Invest Moldova” (MIA) și GIZ. Igor Ștefăneț, șeful Direcției Atragere și Protejare Investiții al MIA, relatează că în ultimii 3 ani, instituția a reușit să atragă peste 140 milioane de euro și să creeze peste 15.000 locuri de muncă, inclusiv datorită colaborării cu GIZ pentru fiecare sector economic.

„Noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova.

Proiectul MEPA a GIZ de acordare a asistenței în vederea atragerii investițiilor străine directe durează de 8 ani. La MIA sunt de peste 3 ani. Din practică, pot să vă spun că pe parcursul lor am avut o colaborare minunată, atât la nivel profesional, cât și personal. Plus, am reușit să atragem împreună peste 25 de proiecte investiționale în Republica Moldova.

Procesul de atragerea investițiilor este unul complex și implică multe etape, începând cu analiza sectoarelor și a zonelor economice, companiilor multinaționale, până la promovarea ofertei investiționale, facilitarea și organizarea vizitelor de studiu, dar și asistare pe toată durata de începere a unei afaceri și gestionarea ei în Moldova.

Pe toate aceste componente, noi am colaborat și am creat instrumente cu suportul GIZ pentru fiecare sector economic. Mă refer aici la studii de piață, analiza sectoarelor economice, profil investițional. Pe fiecare sector economic strategic al țării, având aceste instrumente la bază, cu cifre reale despre sector, cu date despre forța de muncă și costul ei, cu date despre facilități și zone economice libere, noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova ca destinație investițională atractivă”, declară Ștefaneț.

„Cel mai important de menționat este promovarea R. Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe”

Acțiunile dedicate atragerii investițiilor străine, în colaborare cu cei de la GIZ, generează un interes de la 130 de companii pe an. Dintre ele, aproximativ jumătate ne vizitează țara și sunt dispuse să investească aproximativ un miliard de euro.

„Cel mai important de menționat este promovarea Republicii Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe, ceea ce genera o vizibilitate nemaiîntâlnită în istoria țării noastre, fapt ce ne ajută să atragem potențiali investitori de la an la an.

Sunt milioane de euro atrase ca investiții. Sunt sute de mii de euro asistență directă către Agenție, sunt mii de locuri de muncă create, dar ce aș vrea sa menționez este și impactul personal al colegilor de la GIZ. Implicarea lor zilnică în procesul de promovare și atragere, dar și cel mai important: transferul de experiență și abilități pe care atestăm zilnic de la colegi. Sunt multe lucruri pe care le-am învățat și le-am preluat, pe care le implementăm zilnic și vor merge cu generațiile următoare de funcționari ce vor ocupa această funcție prestigioasă de promovarea și atragerea investițiilor străine”, a relatat Igor Ștefăneț.

#Comrat #GIZ #afacere #Investiții #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija atrage atenția că subvențiile în agricultură nu sunt „cadouri politice”, ci investiții cu randament real pentru economie. Într-o analiză publicată recent, acesta explică faptul că fiecare leu direcționat spre agricultură generează efecte multiplicatoare. Este vorba de mișcarea capitalului privat, creează locuri de muncă în mediul rural, stimulează exporturile și alimentează bugetul de stat prin taxe, accize și venituri valutare. Neplata acestor subvenții are efectele inverse – falimente, scăderea exporturilor, pierderea bazei fiscale și migrația accelerată.

Potrivit lui Rija, blocarea subvențiilor împinge fermierii spre insolvență, iar întreaga economie rurală intră într-un cerc vicios. „Când statul menține un aparat birocratic supradimensionat și nu își onorează obligațiile, el mută bani din economia reală în consum administrativ steril, adică în zone care nu produc valoare”, afirmă economistul.

Acesta subliniază că subvențiile sunt, din punct de vedere economic, investiții care generează fluxuri multiple: duc la achiziția de motorină, inputuri, semințe, echipamente agricole, susțin lanțurile de depozitare, procesare și export, iar prin aceste procese banii „se întorc în economie de mai multe ori”.

Rija avertizează că întârzierea rambursării subvențiilor riscă să provoace falimente în lanț și o reducere semnificativă a exporturilor agroalimentare, ceea ce ar diminua drastic baza impozabilă. „Sprijinul agricol nu este un favor. Este motorul de pornire al economiei reale”, susține acesta.

Economistul identifică și surse clare de finanțare care ar permite acoperirea rapidă a restanțelor – estimate la circa 1,9 miliarde lei – și stabilizarea fondului anual de subvenționare. Printre acestea: optimizarea aparatului administrativ: Moldova are 34.696 de funcționari publici. O reducere de doar 5–10% din cheltuielile administrative ar genera economii de câteva sute de milioane de lei anual, reformarea cheltuielilor MAI: Republica Moldova cheltuie aproape dublu față de media UE raportat la PIB pentru poliție. Conform unui raport IDIS Viitorul, alinierea la media europeană ar economisi până la 1 miliard de lei anual și combaterea evaziunii fiscale: economia subterană provoacă pierderi de miliarde. Recuperarea a doar 5% ar aduce bugetului 400–600 milioane lei anual justarea modului de redistribuire a accizelor și TVA: fără a crește taxele pentru populație, redirecționarea a 1–2% din acciza la carburanți și a unei fracțiuni mici din TVA ar asigura încă 300–700 milioane lei anual.

În total, aceste măsuri ar putea genera un spațiu fiscal suplimentar de 1,3–2,5 miliarde lei pe an, suficient pentru a achita restanțele și pentru a crește fondul de subvenții.

Rija propune și un set de acțiuni urgente: o rectificare bugetară imediată, contractarea unui împrumut intern pe termen scurt, înghețarea investițiilor publice neesențiale și introducerea unui procent fix din TVA și accize destinat anual agriculturii. De asemenea, economistul cere un audit public al cheltuielilor administrative și ale MAI pentru identificarea reală a risipei bugetare.

Analiza concluzionează că subvențiile agricole nu reprezintă o povară, ci un accelerator al creșterii economice. „Problema nu este lipsa banilor, ci felul în care sunt cheltuiți. Subvențiile sunt investiții cu efect imediat și multiplicator ridicat, iar întârzierea lor pune frână economiei”, avertizează Iurie Rija.