Anexarea Crimeii obligă Rusia la plata unor despăgubiri de 5 miliarde de dolari către Naftogaz din Ucraina

Compania energetică de stat a Ucrainei Naftogaz a obținut o hotărâre din partea tribunalului internațional de arbitraj care obligă Rusia să plătească 5 miliarde de dolari în pierderi legate de confiscarea activelor de gaze naturale și petrol din Crimeea.

„Rusia trebuie acum să respecte această decizie în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional”, a declarat Oleksiy Chernyshov, directorul executiv al Naftogaz, într-un comunicat joi.

Ucraina a intentat zeci de procese împotriva Rusiei pentru a solicita despăgubiri pentru daunele legate de agresiunea sa, începând cu anexarea Crimeei în 2014.

Instanța a constatat că compensația ar trebui să fie egală cu valoarea justă de piață a activelor Naftogaz înainte de expropriere. Instanța a respins pretențiile Rusiei conform cărora Naftogaz nu avea dreptul la nicio compensație pentru exproprierea activelor sale.

Sentința este cea mai mare a unui tribunal internațional de arbitraj în legătură cu exproprierea de active de către Rusia în Crimeea.

În plus, instanța a decis că Rusia trebuie să ramburseze Naftogaz costurile asociate procedurii de arbitraj.

Cu toate acestea, nu a fost imediat clar cum va aplica Ucraina decizia tribunalului de la Haga, la mai bine de un an de război cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#naftogaz #despagubiri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.