Anexarea Crimeii obligă Rusia la plata unor despăgubiri de 5 miliarde de dolari către Naftogaz din Ucraina

Compania energetică de stat a Ucrainei Naftogaz a obținut o hotărâre din partea tribunalului internațional de arbitraj care obligă Rusia să plătească 5 miliarde de dolari în pierderi legate de confiscarea activelor de gaze naturale și petrol din Crimeea.

„Rusia trebuie acum să respecte această decizie în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional”, a declarat Oleksiy Chernyshov, directorul executiv al Naftogaz, într-un comunicat joi.

Ucraina a intentat zeci de procese împotriva Rusiei pentru a solicita despăgubiri pentru daunele legate de agresiunea sa, începând cu anexarea Crimeei în 2014.

Instanța a constatat că compensația ar trebui să fie egală cu valoarea justă de piață a activelor Naftogaz înainte de expropriere. Instanța a respins pretențiile Rusiei conform cărora Naftogaz nu avea dreptul la nicio compensație pentru exproprierea activelor sale.

Sentința este cea mai mare a unui tribunal internațional de arbitraj în legătură cu exproprierea de active de către Rusia în Crimeea.

În plus, instanța a decis că Rusia trebuie să ramburseze Naftogaz costurile asociate procedurii de arbitraj.

Cu toate acestea, nu a fost imediat clar cum va aplica Ucraina decizia tribunalului de la Haga, la mai bine de un an de război cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#naftogaz #despagubiri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.