Angajații maib, pe podiumul Chișinău International Marathon

În dimineața zilei de duminică, 17 octombrie, atunci când chiar și soarele abia desprindea pleoapele, echipa maib, în număr de 100 de membri Activi la Superlativ, era deja aranjată mândră la linia de start a cursei Chisinau International Marathon.

După mai multe antrenamente profesioniste cu antrenorul băncii, dar și individuale, angajații au pornit la pas ritmic să parcurgă distanțe de 5, 10, 21 și 42 de kilometri în centrul capitalei. Cei mai mulți superlativi au parcurs distanța de 10 km, pentru cursa de 5 km s-au aliniat la start 37 de angajați ai băncii, 17 pasionați de sport au alergat distanța de 21 km, iar 3 cei mai curajoși dintre superlativi și-au testat rezistența la cursa de 42 km.

La linia de finiș au fost întâmpinați de voluntarii maratonului, care le-au înmânat medaliile meritate, dar și de colegii care i-au felicitat pentru rezultatele frumoase, ambiția și puterea de care au dat dovadă. Doi dintre membrii echipei s-au clasat pe locuri fruntașe:

Constanța Bontea, locul I, distanța 42 km, categoria de vârstă 25-29 ani;
Victoria Ceban, locul III, distanța 10 km, categoria de vârstă 30-34 ani.

Constanța Bontea, specialist planificare și analiză, membră a comunității maib Activ la Superlativ:

„Alerg relativ de scurt timp, am început să alerg în timpul studenției pentru a medita în liniște, așa că nu pot sa mă atribui oamenilor care aleargă pentru trofee. Eu alerg pentru că îmi place să mă simt bine. Am alergat anul trecut distanța de 42 km singură și știam ca este o provocare deloc ușoară, dar mi-am dorit, totuși, să simt emoțiile unui maraton în competiție, unde la sfârșit primești și o medalie, pe care, de fapt, o primesc toți participanții (încă un lucru care îmi place în competițiile de alergare). M-a impresionat profund cum am fost susținută de oamenii pe care îi credeam aparent străini, pe care nu îi cunoșteam deloc, dar care perfect înțelegeau prin ce trec în acele momente”.

Victoria Ceban, manager IMM, membră a comunității maib Activ la Superlativ:

„Maratonul din acest an a fost despre încercarea de a mă depăși, de a cuprinde ceva mai mult decât pot, motivată fiind de energia intensă și entuziasmul mulțimii. Desigur, odată cu fiecare antrenament individual sau de grup simți cum crește rezistența mușchilor, dar eu niciodată nu eram axată pe a fixa recorduri într-un anumit interval de timp sau la o anumită viteză, alergam din plăcere și în ritmul plămânilor.

Trăim într-o perioadă în care expresia „live healthy” e primordială, de aceea cred că e obligatoriu practicarea sportului minim o dată pe zi, iar când pare a fi greu, să ne aducem aminte de expresia care îi motivează pe sportivi în viață – Go hard or go home”.

Pentru echipa maib, participarea la evenimentele sportive din țară și de peste hotare a devenit o tradiție. Comunitatea Activ la Superlativ a împlinit recent 2 ani de la fondare, perioadă în care membrii acesteia au participat la competițiile organizate în cadrul proiectelor „Run Pink Moldova”, „700 de minuni”, „Run for Children”, „Foc la ghete pe biciclete” etc.

Despre maib

Maib promovează spiritul sportiv și valorile olimpice din Republica Moldova, contribuie la popularizarea sportului și a modului activ și sănătos de viață, sprijinind mai multe proiecte și activități din acest domeniu. De peste 20 de ani maib este partener al Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv (CNOS), alături de care premiază anual olimpicii care demonstrează performanțe la diverse competiţii pe arena naţională şi internaţională. Prin prisma comunităților interne formate din angajați ai băncii (de fotbal, tenis, volei, de alergători „maib Activ la Superlativ”), banca își propune să inspire societatea să adopte un mod sănătos de viață și activ la superlativ, dar și este aleasă ca angajator de top, conform studiilor recente.

#premiati #maraton #angajati #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.