Angela Merkel a mărturisit. Se teme să intre în istorie ca o „persoană leneșă”

Angela Merkel a mărturisit, după 16 ani la conducerea guvernului Germaniei, că nu și-ar dori ca în cărțile de istorie să se scrie despre ea că „a fost leneșă”. Șefa guvernului de la Berlin a fost întrebată, la un post de radio ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărțile de istorie, relatează AFP, citat de Agerpres.

Șefa guvernului german, care se va retrage din funcţie după alegerile legislative din 26 septembrie, este cunoscută drept o persoană foarte muncitoare şi rezistentă, atât în şedinţele de negocieri cu lideri ai altor state, cât şi cu şefii de landuri germane. Cu toate acestea, întrebată joi în timpul unui forum organizat de postul de radio WDR despre ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărţile de istorie, Angela Merkel a avut un singur răspuns: „Că aş fi fost leneşă”.

De la maratoane diplomatice până la summituri europene ce se prelungeau târziu în noapte, Angela Merkel a uimit mereu prin rezistenţa sa la oboseală. De altfel, apropo de regimul ei de dormit, ea a explicat în 2015: „Am capacităţi demne de o cămilă. Am o oarece aptitudine spre acumulare. Însă, la un moment dat, trebuie totuşi să-mi refac plinul”.

În acel an, de exemplu, ea a avut parte de o noapte albă şi de 16 ore de negocieri la Minsk pentru un armistiţiu în Ucraina, apoi de două zile de summit european în care s-a aflat în prima linie, asupra crizei din Grecia.

Angela Merkel şi-a făcut întotdeauna un titlu de glorie în a consulta şi concilia, chiar dacă acest lucru o face să întârzie în a lua o decizie.

„Metoda mea de lucru a fost întotdeauna de a crea legături, de a rezolva conflicte prin discuţie”, în opoziţie cu alte comportamente ce constau în „a alimenta tensiunile şi a le lăsa să explodeze”, a mai explicat ea în timpul acestui forum.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.