Angela Merkel a mărturisit. Se teme să intre în istorie ca o „persoană leneșă”

Angela Merkel a mărturisit, după 16 ani la conducerea guvernului Germaniei, că nu și-ar dori ca în cărțile de istorie să se scrie despre ea că „a fost leneșă”. Șefa guvernului de la Berlin a fost întrebată, la un post de radio ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărțile de istorie, relatează AFP, citat de Agerpres.

Șefa guvernului german, care se va retrage din funcţie după alegerile legislative din 26 septembrie, este cunoscută drept o persoană foarte muncitoare şi rezistentă, atât în şedinţele de negocieri cu lideri ai altor state, cât şi cu şefii de landuri germane. Cu toate acestea, întrebată joi în timpul unui forum organizat de postul de radio WDR despre ce nu i-ar plăcea să se scrie despre ea în cărţile de istorie, Angela Merkel a avut un singur răspuns: „Că aş fi fost leneşă”.

De la maratoane diplomatice până la summituri europene ce se prelungeau târziu în noapte, Angela Merkel a uimit mereu prin rezistenţa sa la oboseală. De altfel, apropo de regimul ei de dormit, ea a explicat în 2015: „Am capacităţi demne de o cămilă. Am o oarece aptitudine spre acumulare. Însă, la un moment dat, trebuie totuşi să-mi refac plinul”.

În acel an, de exemplu, ea a avut parte de o noapte albă şi de 16 ore de negocieri la Minsk pentru un armistiţiu în Ucraina, apoi de două zile de summit european în care s-a aflat în prima linie, asupra crizei din Grecia.

Angela Merkel şi-a făcut întotdeauna un titlu de glorie în a consulta şi concilia, chiar dacă acest lucru o face să întârzie în a lua o decizie.

„Metoda mea de lucru a fost întotdeauna de a crea legături, de a rezolva conflicte prin discuţie”, în opoziţie cu alte comportamente ce constau în „a alimenta tensiunile şi a le lăsa să explodeze”, a mai explicat ea în timpul acestui forum.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.