ANSA a retras 396638,84 kg de produse alimentare din circuit, în 2021. Fructele și legumele, pe primul loc

Pe parcursul anului 2021 inspectorii Agenției și Subdiviziunilor Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor au derulat 13666 acțiuni de control atât în cadrul unităților de comerț, inclusiv comerț ambulant, unităților de alimentație publică, cât și în cadrul blocurile alimentare ale instituțiilor de învățământ general, aziluri, centre de plasament, spitale etc. De asemenea, inspectorii au dispus retragereadin circuitul alimentar a 396638,84 (kg) / 510228 (bucăți) produse alimentare.

Produsele erau retrase în cazul depistării alimentelor neconforme reglementărilor din domeniul alimentar. Măsurile au fost realizate pentru a evita apariția toxiinfecțiilor alimentare și asigura cetățenii cu alimente inofensive și sigure pentru consum.

Cele mai multe alimente au fost retrase din cadrul unităților de comerț: 389565,26 kg / 509960 bucăți, apoi din cadrul unităților de alimentație publică: 2299,69 kg /222 bucăți.

Din cadrul unităților de comerț cel mai mult s-au aruncat fructe și legume 357072,18 kg, fiind urmate de pește și produsele din pește: 20127,04 kg.

O atenție deosebită pe parcursul anului 2021 s-a acordat plângerilor / petițiilor parvenite de la consumatori, în care au fost abordate diferite subiecte (comercializarea produselor cu termen de valabilitate expirat; comercializarea produselor cu marcarea neconformă; nerespectarea condițiilor de păstrare; neafișarea la loc vizibil a informației pentru consumatori; nerespectarea vecinătății produselor… etc).

Din numărul total de petiții / sesizări parvenite în adresa Agenției, în mare parte mai mult de 50 % ține de marcarea produselor (lipsa informației în limba de stat, lipsa durabilității minimale, lipsa informației incomplete privind ingredientele utilizate; neindicarea modului de utilizare / preparare; lipsa informației privind alergenii și toleranțe la anumite produse).

În urma controalelor desfășurate de ANSA au fost depistate mai multe ilegalități printre care:

Angajarea în întreprinderile din domeniul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică;
Încălcarea regulamentelor sanitare de către angajații unității de comerț;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa certificatelor de inofensivitate;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa documentelor ce confirmă proveniența, siguranța și calitatea acestora;
Comercializarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat;
Comercializarea produselor alimentare perisabile fără indicarea datei limită de consum;
Încălcarea regulilor de comerț;
Comercializarea băuturii alcoolice nemarcate cu timbru de acciz;
Neasigurarea respectării condițiilor de păstrare a produselor alimentare;
Folosirea materiei prime cu termen de valabilitate expirat la producerea produselor alimentare;
Neasigurarea trasabilității produselor alimentare;
Neasigurarea respectării condițiilor tehnice de păstrare a produselor;
Nerespectarea normelor sanitar-igienice în blocul alimentar în procesul de preparare și servire a bucatelor finite;
Depozitarea produselor alimentare lipsite de marcaj, fapt ce nu permite stabilirea trasabilitatea lor;
Depozitare improprie (igiena, vecinătatea produselor, temperatura, umiditatea);
Lipsa programului de lucru;
Lipsa numărului autorității abilitate cu funcții de protecția consumatorilor;
Neafișarea la loc vizibil a registrului de reclamații.

#kg #legume #fructe #produse #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.