Antifrauda de Peste Prut i-a confiscat 1 milion de euro unei foste firme de gaze a unui moldovean

Direcția Generală Antifraudă (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) se află în mijlocul unei dispute legale care durează de peste un an și jumătate cu subsidiara românească a Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom. Conform informațiilor obținute de Profit.ro, inspectorii ANAF din Constanța au confiscat aproape 1 milion de euro de la compania Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA în martie 2022, ca pedeapsă pentru o presupusă încălcare a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse, ca urmare a acțiunilor Kremlinului în conflictul din Ucraina.

Pe 9 martie 2022, la nici 2 săptămâni de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, inspectorii ANAF Antifraudă de la Constanța au mers în control la Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Aceștia au concluzionat că, dat fiind că Gazpromneft se află pe lista entităților ruse în raport cu care funcționează interdicția de mai sus, subsidiara din România a rușilor ar fi avut obligația, conform legislației românești a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale, de a se abține de la efectuarea transferului de active și părți sociale și de a înștiința autoritățile și instituțiile publice ale statului român cu privire la intenția de derulare a acestor operațiuni.

În urma controlului, ANAF Antifraudă a dispus aplicarea unei amenzi contravenționale de 30.000 lei, precum si confiscarea sumei de 4.535.700 lei, reprezentând valoarea de piață a activelor care au fost transferate de către Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA către Balkan Marine Bunker Assets SRL.

Firma înregistrată în România, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, care este controlată indirect de Gazpromneft, a preluat operațiunile de alimentare cu combustibil (bunkeraj) în Portul Constanța pentru navele din Marea Neagră ale grupului Unicom Holding, deținut de familia Iavorski, inclusiv Constantin Iavorski, fost ministru al Energiei din Republica Moldova.

Acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA sunt Gazpromneft Marine Bunker LLC (99,986726%) și GPN – Proiect LTD (0,013274%), ambele din Rusia, entități juridice deținute de Gazpromneft.

În noiembrie 2020, acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA au hotărât divizarea parțială a societății, transferând active către o nouă societate înființată, Balkan Marine Bunker Assets SRL, care este deținută indirect de Gazpromneft Rusia. Transferul a inclus navele barja-tanc Delta Oil și tancul petrolier Unicom 3, precum și echipamente aferente celor două nave, cu o valoare totală de peste 4,53 milioane lei.

Scopul transferului a fost dezvoltarea activității de bunkeraj, creșterea profitabilității și reducerea costurilor pentru Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Însă, în urma războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, cifra de afaceri a Gazpromneft Marine Bunker Balkan a scăzut semnificativ, iar pierderile s-au adâncit.

În prezent, ANAF și Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA se confruntă într-o dispută judiciară legată de confiscarea fondurilor ca urmare a presupusei încălcări a sancțiunilor UE. Situația evidențiază complexitatea regulilor și a problemelor cu care se confruntă companiile care operează în contextul sancțiunilor internaționale și a tensiunilor geopolitice actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #amenda #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.