Apă Canal a înmulțit din pix investițiile de miliarde! Doar 10% din planurile grandioase au fost realizate.

Scandalul de la Apă Canal ia amploare. Ieri întreprinderea a fost somată de Premier Energy că blocul administrativ va fi deconectat de la lumină din cauza datoriilor de peste 72 milioane de lei , iar prima suburbie care riscă să rămână fără apă este Stăuceni. În replică, compania susținea că fără lumină nu va putea emite facturi.

Cel mai curios lucru este că, deși compania dea lungul anilor a anunțat un plan de investiții grandios, aprobat de ANRE, doar 10% din total au fost făcute. Or, în lipsa investițiile rețeaua de apă și canalizare a ajuns la un grad de uzură foarte mare care duce la pierderi de apă 30%.

Portalul mold-street.com a analizat planul de investiții al întreprinderii municipale

În anii 2022-2023, planurile de investiţii au mai crescut pe hârtie cu încă 1,06 miliarde de lei. Investiţiile au fost şi sunt planificate în special în apeducte şi reţele de canalizare, dar şi în clădiri şi utilaje, echipamente de măsurare etc.

Astfel, în total se adună o sumă uriaşă de 2,26 miliarde de lei, pentru o întreprindere cu o cifră de afaceri de 660-680 de milioane de lei pe an, în această perioadă.

În pofida planurilor grandioase anunţate de prestatorul de servicii, investiţiile de 1,2 miliarde de lei planificate în anii 2019-2021, aşa şi nu au fost efectuate.

Gradul de realizare a acestora a fost de aproximativ 10%, ANRE acceptând doar un volum de investiţii de aproximativ 128 de milioane de lei, ce au fost executate de Apă-Canal Chişinău în anii 2019-2021.

Ce s-a întâmplat cu peste un miliard de lei, planificat pentru investiţii, ar putea fi un subiect de investigat.

Cu toate că Apă-Canal Chişinău nu a îndeplinit niciodată planul de investiţii în 2019-2021, anul trecut, ANRE a acceptat să îl majoreze de aproape două ori.

Astfel, pentru 2022, planul a fost de aproape 720 de milioane de lei, el fiind revizuit de câteva ori pe parcursul anului.

Cea mai mare parte din banii pentru investiţiile furnizorului au fost planificaţi din credite externe de la BERD şi BEI: în 2020 – circa 261 de milioane de lei, în 2021 – aceeaşi sumă de 261 de milioane de lei, ceea ce denotă că în 2020 nu s-a realizat, apoi s-a amânat pentru 2021.

Ţinând cont că nici în 2021 nu s-a realizat, banii din creditul BERD şi BEI se pare că au fost planificaţi a fi cheltuiţi în 2022.

Este adevărat că, în 2022, suma a crescut la 294 de milioane de lei. Tot în 2022, Apă-Canal Chişinău planifica să valorifice şi 72 de milioane de lei dintr-un grant de la Fondul Ecologic Naţional.

Restul banilor sunt indicaţi ca proveniţi din resurse proprii. În condiţiile în care Apă-Canal Chişinău în anii 2020-2021 a activat cu pierderi, iar în 2022 a ajuns să nu mai poată plăti pentru curentul electric, este evident că nu are nici bani pentru investiţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #Investiții #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.