„Apă în gură” la Tiraspol – Ce se întâmplă cu ajutorul de milioane promis de UE?

Tiraspolul nu a oferit încă nicio reacție la anunțul privind ajutorul financiar suplimentar de 60 de milioane de euro, destinat regiunii transnistrene, făcut public marți la Chișinău. Informația a fost confirmată de vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

„Deocamdată nu avem o reacție, dar suntem convinși că va urma. Trebuie să depășim această situație critică în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Avem nevoie de această stabilitate”, a declarat Oleg Serebrian.

Oficialul a subliniat că viitoarele discuții se vor concentra și pe respectarea drepturilor omului în regiune, exprimându-și optimismul în acest sens.

Ajutorul suplimentar de 60 de milioane de euro ar acoperi aproximativ 70% din consumul social al malului stâng, nivel înregistrat înainte de criză. Fondurile vor fi oferite cu condiția aprobării de către Guvernul Republicii Moldova a unui plan de actualizare a tarifelor la energie. Companiile mari, care exportă produse, vor trebui să plătească energia la prețuri de piață, iar giganții industriali vor fi excluși din pachetul de sprijin. În plus, vor fi necesare acțiuni concrete pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În primele 5 zile de când Energocom asigură cu gaze și consumatorii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, au fost cumpărare și livrate în raioanele de est peste 11 milioane de metri cubi de gaze, conform solicitărilor Tiraspoltransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.