„Apă în gură” la Tiraspol – Ce se întâmplă cu ajutorul de milioane promis de UE?

Tiraspolul nu a oferit încă nicio reacție la anunțul privind ajutorul financiar suplimentar de 60 de milioane de euro, destinat regiunii transnistrene, făcut public marți la Chișinău. Informația a fost confirmată de vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

„Deocamdată nu avem o reacție, dar suntem convinși că va urma. Trebuie să depășim această situație critică în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Avem nevoie de această stabilitate”, a declarat Oleg Serebrian.

Oficialul a subliniat că viitoarele discuții se vor concentra și pe respectarea drepturilor omului în regiune, exprimându-și optimismul în acest sens.

Ajutorul suplimentar de 60 de milioane de euro ar acoperi aproximativ 70% din consumul social al malului stâng, nivel înregistrat înainte de criză. Fondurile vor fi oferite cu condiția aprobării de către Guvernul Republicii Moldova a unui plan de actualizare a tarifelor la energie. Companiile mari, care exportă produse, vor trebui să plătească energia la prețuri de piață, iar giganții industriali vor fi excluși din pachetul de sprijin. În plus, vor fi necesare acțiuni concrete pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În primele 5 zile de când Energocom asigură cu gaze și consumatorii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, au fost cumpărare și livrate în raioanele de est peste 11 milioane de metri cubi de gaze, conform solicitărilor Tiraspoltransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.