Apele rămân tulburi în lumea crypto: Investitorii continuă să-şi retragă cryptomonedele de pe burse

16 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Unul dintre cei mai urmăriţi indicatori ai sentimentului traderilor pe bursa de instrumente derivate, lider de piaţă al Binance, sugerează că anxietatea faţă de consecinţele suplimentare din criza pieţei crypto din acest an a crescut semnificativ, potrivit Bloomberg.

Media pe şapte zile a dobânzii deschise pentru contractele futures perpetue Bitcoin a scăzut cu 40,3% de la începutul lunii noiembrie, potrivit cercetătorului CryptoCompare. Contractele perpetue Bitcoin – care, spre deosebire de contractele futures tradiţionale cu calendar, nu expiră – au fost mult timp preferate de speculatorii de crypto-monede, deoarece le permit să menţină mai uşor pariurile cu efect de levier.

Declinul survine în condiţiile în care investitorii retrag criptomonedele de pe burse precum cele gestionate de Binance, care operează şi cea mai mare bursă spot, sau cash. Fondatorul Binance, Changpeng “CZ” Zhao, a declarat miercuri că ieşirile s-au “stabilizat”, avertizând în acelaşi timp angajaţii că redresarea industriei după prăbuşirea rivalului FTX din noiembrie va fi ” puternic zdrunciată”. Bitcoin s-a prăbuşit cu peste 60% în acest an.

Alte burse de derivate înregistrează rezultate comparabile mixte, deşi acest lucru poate fi distorsionat din cauza dominaţiei Binance în acest sector. Media de şapte zile pentru perpetuele Bitcoin pe Kraken a crescut cu 46,5% de la începutul lunii noiembrie, potrivit CryptoCompare. Interesul deschis pe bursele Bybit şi OKX a scăzut cu 19,1% şi, respectiv, 21,1%. Interesul deschis al Crypto.com a scăzut cu 83,1% în aceeaşi perioadă.

Binance deţine o cotă de aproape 60% din piaţa derivatelor crypto, după ce a tranzacţionat 1.450 de miliarde de dolari în noiembrie, potrivit CryptoCompare. Cota Kraken este de sub 1%, în timp ce OKX şi Bybit au cote de piaţă de 14,4% şi, respectiv, 11%, potrivit cercetătorului. CryptoCompare nu urmăreşte datele privind cota de piaţă a Crypto.com.

Derivatele criptografice reprezintă o piaţă mai mare decât tranzacţiile la vedere. Când FTX şi-a anunţat falimentul pe 11 noiembrie, media pe şapte zile a volumului de tranzacţionare a derivatelor a fost de peste trei ori mai mare decât cea la vedere, potrivit CryptoCompare.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII