Apocalipsa după Ismail - punct și de la capăt. La intrarea în Moldova este o gâtuire a trenurilor cu cereale ucrainene

Fermierii, traderii de cereale, operatorii navali și portuari de la Dunăre și Constanța sunt într-un efort constant de a scoate grânele ucrainiene către piețele de export. Coordonarea logistică a sporit semnificativ de la începutul verii, volumele sunt în creștere. Constrângerile sunt, însă, majore – cu lipsă a silozurilor, capacități limitate ale porturilor, gâtuiri pe rețelele feroviară și rutieră, blocarea traficului ucrainian la Marea Neagră nu poate fi decât parțial compensată.

Reparații la infrastructura feroviară de cale largă din România și eliminarea unor formalități vamale reprezintă principalele elemente care înlesnesc tranzitul cerealelor din Ucraina. Ca și în anul 1939, când, la agresiunea Germaniei împotriva Poloniei, România a înlesnit tranzitul tezaurului polonez și al unor oficiali de la Varșovia, și acum, la atacul unei alte puteri contra unei țări vecine, a Ucrainei, există un efort național pentru sprijinul celor aflați în dificultate. Alături de preluarea de refugiați, înlesnirea ieșirii cerealelor ucrainiene reprezintă cel mai important suport românesc acordat statului atacat. Totul se desfășoară cu limitarea dată de infrastructura existentă. Nu mai departe de începutul lunii iunie, într-o discuție cu Profit.ro, reprezentanții Transport Trade Services (TTS), cel mai mare operator fluvial din România, semnalau existența unor blocaje majore în exportul Ucrainei prin România, inclusiv o coadă de 3.000 de vagoane la Ismail, perioade de așteptare de 2-14 zile pentru camioanele care vor să treacă prin vamă și o cvasiimposibilitate de a scoate producția de ulei de floarea soarelui. „E o apocalipsă!”, spunea atunci directorul general adjunct al TTS, Ion Stanciu.

Cea mai recentă mutare este redarea în funcțiune a unei bretele de cale ferată cu ecartament larg din zona portuară Galați. Este vorba de o bretea de 4 kilometri care leagă portul Giurgiulești de infrastructura de preluare a mărfurilor către partea superioară a Dunării și care nu mai fusese utilizată sistematci de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, atunci când era un schimb mai consistent cu Uniunea Sovietică.

Moldova – brăzdată pe lung de cerealele care merg din Ucraina către Dunăre Diferența este încă și mai mare în cazul portului Reni. Conform operatorului, acesta a procesat aproximativ 15 milioane de tone de marfă în 1988, dar tranzitul s-a prăbușit la numai aproximativ 786.000 de tone la nivelul anului 2020, potrivit datelor Comisiei Dunării. Eclipsarea portului Reni de către Ismail în perioada post-sovietică este cauzată de faptul că nu există cale ferată directă între cele 2 porturi și că tranzitul nu se poate face decât prin Republica Moldova, cu care Ucraina a avut o relație mai degrabă proastă, se arată într-un material al publicației profit.ro.

O relație tensionată are Ucraina și cu Transnistria, care de facto se administrează autonom. Astfel, tot traficul feroviar cu cereale după bombardarea podului de lângă Odesa se face tocmai prin nordul Republicii Moldova și coboară traversând toată Basarabia pe lung către portul Reni.

La intrarea în Moldova este o gâtuire a trenurilor, astfel încât dau drumul foarte greu câte unei garnituri care pleacă pentru a descărca pe Dunăre. Ameliorări de ordin birocratic Tranzitul vamal Ucraina-Moldova-România uneori durează 4 zile numai prin formalități. Este motivul pentru care stau și camioanele. Recent, autoritățile din România au eliminat o serie de formalități impuse de reglementările europene legate de certificate sanitar-veterinare care trebuia să însoțească produse precum porumbul furajer și grâul furajer.

Unele companii puteau veni mai repede cu aceste hârtii, iar altele le obțineau mai greu, astfel încât erau necunoscute despre staționarea în vamă. În prezent, camioanele stau undeva între 2 și 7 zile pentru a aduce marfa pe malul de nord al Dunării spre a fi transportată către România.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Cereale #tren #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot