Apocalipsa gazieră. Tariful ar putea crește până la 14,7 lei, dacă prețul de achiziție rămâne neschimbat

Tariful la gaz ar putea fi majorat din februarie până la 14,7 lei pentru un metru cub, acă prețul de achiziție rămâne la 646 USD per mia de metri cubi, potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Moldovagaz a spus că, cu adevărat după data de 20 ianuarie vor veni cu solicitarea de majorare a tarifului și cât va fi acest tarif. Și azi mi-a confirmat încă odată acest lucru. La conferința de presă am fost întrebat care va fi tariful dacă prețul de 646 de dolari s-ar menține și pe luna viitoare și am zis, din calculele preliminare ar fi un tarif de 14,6-14,7 lei”, a afirmat Spînu la postul de televiziune N4.

Potrivit ministrului, deja în primele 10 zile ale lunii ianuarie, prețul gazului scade la bursele internaționale, ceea ce este un lucru îmbucurător.

Majorarea tarifului este una din soluții, Moldovagaz discută contractarea unui credit bancar. Lunea viitoare se va discuta în Consiliul de Observatori al Moldovagaz posibilitatea amânării plății avansului. Acest lucru i l-am solicitat președintelui Gazprom, Alexei Miller”, a mai precizat Spînu.

#gaz #achizitie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.