Ar fi bine să avem, nu știu de ce nu avem! Budianschi despre taxa de 9 euro de la aeroport: A fost preluată pe nedrept

Urmează să se facă un raport de audit al Aeroportului Chișinău și urmează să va decide în privința taxei de 9 euro, a declarat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi la tribuna Parlamentului.

„Această taxă de 9 euro la aeroport a fost introdusă pentru finanțarea investiției or, investitorul a preluat, la concesionare, pe nedrept. Urmează să fie făcută o analiză și un raport de audit a situației financiare a aeroportului și se va decide ce se va face cu această taxă”, a explicat Budinaschi.

În prezent, taxele de la Aeroportul Chișinău per pasager se ridică la 25 de euro, care include și taxa de 9 euro, care a fost mărul discordiei și condiția companiilor low-cost ca să vină în Republica Moldova.

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

În data de 23 noiembrie Aeroportul Chișinău a intrat în administrarea statului în urma deciziei Curții de Apel care este executorie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Budinaschi #taxa #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sprijinirea tranziției tinerilor de la studii către piața muncii s-a aflat în centrul ședinței Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea Pieței Muncii”, organizată în cadrul Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Sergiu Harea, președintele Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Agenda ședinței a inclus prezentarea inițiativei Comisie Europene – Garanția pentru Tineret, un model de politică publică aplicat cu succes în mai multe state europene și din regiune. Acesta presupune oferirea, într-un termen scurt după finalizarea studiilor sau după intrarea în șomaj, a unei oferte concrete de angajare, educație, formare profesională, ucenicie sau stagii de practică.

Experții implicați în programul EU4Youth Faza III au relatat despre conceptul programului Garanția pentru Tineret (Youth Guarantee) și modul în care funcționează la nivel european. În cadrul ședinței au fost analizate bunele practici în implementarea Garanției pentru Tineret, inclusiv exemple relevante din Lituania, care demonstrează eficiența acestui mecanism prin cooperare interinstituțională, servicii personalizate pentru tineri și implicarea activă a angajatorilor. Totodată, a fost prezentat stadiul actual de implementare a Garanției pentru Tineret în Ucraina, oferind perspective utile privind adaptarea acestui instrument în contexte economice și sociale diferite.

De asemenea, discuțiile au abordat stadiul actual al gradului de informare a tinerilor din grupul NEETs în Republica Moldova, fiind analizate măsurile existente și necesitatea consolidării mecanismelor de informare, orientare și sprijin pentru integrarea acestora pe piața muncii.

Sergiu Harea a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării intersectoriale pentru dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și competitive. În acest context, Președintele CCI a menționat că sprijinirea angajării tinerilor și dezvoltarea competențelor reprezintă investiții strategice în viitorul economiei Republicii Moldova.

”Tranziția tinerilor de la sistemul educațional către piața muncii rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova. Mulți tineri întâmpină dificultăți în obținerea primului loc de muncă, din cauza lipsei experienței profesionale, a nepotrivirii competențelor sau a accesului limitat la informații și oportunități de angajare. În acest context, în Republica Moldova au fost inițiate măsuri de sprijin pentru angajarea tinerilor, inclusiv programe naționale de stimulare a angajării tinerilor pentru prima dată în industrii de importanță strategică”, menționează CCI într-un comunicat.

Totodată, a fost subliniată oportunitatea extinderii și lansării unor mecanisme naționale suplimentare de facilitare a angajării tinerilor, aliniate bunelor practici europene.

În încheiere, participanții au concluzionat că Garanția pentru Tineret reprezintă un instrument eficient pentru sprijinirea tranziției tinerilor către piața muncii, iar schimbul de experiență și cooperarea interinstituțională contribuie la consolidarea politicilor de ocupare a tinerilor pe termen mediu și lung.

Ședința precedentă a Grupului de lucru nr. 6 a avut loc la 22 decembrie 2025, în cadrul căreia au fost discutate reformele prioritare în domeniul muncii și protecției sociale în noul context guvernamental, fiind totodată consultat și aprobat Planul de activitate al Grupului de lucru pentru anul 2026, necesar pentru sprijinirea dezvoltării forței de muncă calificate și a condițiilor de muncă moderne.