Armașu, despre ce este necesar „Pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică”

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prezentat astăzi, într-o apariție publică, Raportul asupra inflației nr. 3, 2021, care denotă o schimbare de trend în economie. Șeful băncii centrale s-a referit în special la situația din mediul intern și cel extern, evoluția procesului inflaționist si a activității economice, precum și la alte aspecte ce țin de conduita politicii monetare.

„Deja din ianuarie 2020, inflația avea un caracter pronunțat descendent, care a fost accentuat odată cu răspândirea pandemiei și declanșarea crizei pandemice”, a menționat Octavian Armașu. Potrivit oficialului, inflația a ajuns mult sub limita de jos a coridorului, din cauza cererii agregate reduse atât pe plan intern, cât și la nivel global. „De la începutul anului 2021, inflația a început să crească datorită unor șocuri de oferte, preponderent, din partea prețurilor de import. Începând cu lunile aprilie-mai, observăm o creștere a IPC care este susținută și de presiunile din partea cererii agregate”, a adăugat guvernatorul BNM.

Octavian Armașu a expus și prognoza inflației pentru următoarele opt trimestre, riscurile și incertitudinile asociate, la fel, a vorbit despre deciziile de politică monetară luate de Comitetul executiv al BNM.

Prognoza actualizată indică riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat. Acesta este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, precum și de cotațiile înalte la nivel mondial la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă. Aceasta este alimentată de recuperarea consumului populației în condițiile creșterii fondului de salarizare în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

În urma evoluțiilor externe și interne menționate, se așteaptă că rata anuală a inflației va crește rapid până în primă jumătate a anului viitor, apoi se va diminua spre finele orizontului de prognoză.

BNM a fost stimulativă pe parcursul pandemiei.

„Agregatele monetare în creștere reflectă măsurile implementate de BNM. Volumele de bani acumulate în numerar în circulație și în depozite reprezintă o sursă de finanțare a consumului pe viitor. Inflația ar putea crește și mai mult dacă nu vor fi luate măsuri adecvate de politică monetară”, a remarcat Octavian Armașu.

Guvernatorul BNM a menționat că procesul inflaționist va fi de durată.

„Suntem într-un ciclu nou economic. Toate riscurile aferente prognozei sunt proinflaționiste. Excepție este riscul legat de impunerea unor noi restricții la nivel global în cazul unui nou val de pandemie. În aceste condiții, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică, este importantă coordonarea și sincronizarea politicii fiscale și a celei monetare pentru a implementa un set de politici optime pentru economie”, a subliniat Octavian Armașu.

Banca Națională a Moldovei va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea creării condițiilor monetare pentru atingerea obiectivului său fundamental.

#Armașu #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.