Armașu, despre ce este necesar „Pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică”

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prezentat astăzi, într-o apariție publică, Raportul asupra inflației nr. 3, 2021, care denotă o schimbare de trend în economie. Șeful băncii centrale s-a referit în special la situația din mediul intern și cel extern, evoluția procesului inflaționist si a activității economice, precum și la alte aspecte ce țin de conduita politicii monetare.

„Deja din ianuarie 2020, inflația avea un caracter pronunțat descendent, care a fost accentuat odată cu răspândirea pandemiei și declanșarea crizei pandemice”, a menționat Octavian Armașu. Potrivit oficialului, inflația a ajuns mult sub limita de jos a coridorului, din cauza cererii agregate reduse atât pe plan intern, cât și la nivel global. „De la începutul anului 2021, inflația a început să crească datorită unor șocuri de oferte, preponderent, din partea prețurilor de import. Începând cu lunile aprilie-mai, observăm o creștere a IPC care este susținută și de presiunile din partea cererii agregate”, a adăugat guvernatorul BNM.

Octavian Armașu a expus și prognoza inflației pentru următoarele opt trimestre, riscurile și incertitudinile asociate, la fel, a vorbit despre deciziile de politică monetară luate de Comitetul executiv al BNM.

Prognoza actualizată indică riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat. Acesta este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, precum și de cotațiile înalte la nivel mondial la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă. Aceasta este alimentată de recuperarea consumului populației în condițiile creșterii fondului de salarizare în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

În urma evoluțiilor externe și interne menționate, se așteaptă că rata anuală a inflației va crește rapid până în primă jumătate a anului viitor, apoi se va diminua spre finele orizontului de prognoză.

BNM a fost stimulativă pe parcursul pandemiei.

„Agregatele monetare în creștere reflectă măsurile implementate de BNM. Volumele de bani acumulate în numerar în circulație și în depozite reprezintă o sursă de finanțare a consumului pe viitor. Inflația ar putea crește și mai mult dacă nu vor fi luate măsuri adecvate de politică monetară”, a remarcat Octavian Armașu.

Guvernatorul BNM a menționat că procesul inflaționist va fi de durată.

„Suntem într-un ciclu nou economic. Toate riscurile aferente prognozei sunt proinflaționiste. Excepție este riscul legat de impunerea unor noi restricții la nivel global în cazul unui nou val de pandemie. În aceste condiții, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică, este importantă coordonarea și sincronizarea politicii fiscale și a celei monetare pentru a implementa un set de politici optime pentru economie”, a subliniat Octavian Armașu.

Banca Națională a Moldovei va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea creării condițiilor monetare pentru atingerea obiectivului său fundamental.

#Armașu #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).