Armașu, despre ce este necesar „Pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică”

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prezentat astăzi, într-o apariție publică, Raportul asupra inflației nr. 3, 2021, care denotă o schimbare de trend în economie. Șeful băncii centrale s-a referit în special la situația din mediul intern și cel extern, evoluția procesului inflaționist si a activității economice, precum și la alte aspecte ce țin de conduita politicii monetare.

„Deja din ianuarie 2020, inflația avea un caracter pronunțat descendent, care a fost accentuat odată cu răspândirea pandemiei și declanșarea crizei pandemice”, a menționat Octavian Armașu. Potrivit oficialului, inflația a ajuns mult sub limita de jos a coridorului, din cauza cererii agregate reduse atât pe plan intern, cât și la nivel global. „De la începutul anului 2021, inflația a început să crească datorită unor șocuri de oferte, preponderent, din partea prețurilor de import. Începând cu lunile aprilie-mai, observăm o creștere a IPC care este susținută și de presiunile din partea cererii agregate”, a adăugat guvernatorul BNM.

Octavian Armașu a expus și prognoza inflației pentru următoarele opt trimestre, riscurile și incertitudinile asociate, la fel, a vorbit despre deciziile de politică monetară luate de Comitetul executiv al BNM.

Prognoza actualizată indică riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat. Acesta este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, precum și de cotațiile înalte la nivel mondial la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă. Aceasta este alimentată de recuperarea consumului populației în condițiile creșterii fondului de salarizare în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

În urma evoluțiilor externe și interne menționate, se așteaptă că rata anuală a inflației va crește rapid până în primă jumătate a anului viitor, apoi se va diminua spre finele orizontului de prognoză.

BNM a fost stimulativă pe parcursul pandemiei.

„Agregatele monetare în creștere reflectă măsurile implementate de BNM. Volumele de bani acumulate în numerar în circulație și în depozite reprezintă o sursă de finanțare a consumului pe viitor. Inflația ar putea crește și mai mult dacă nu vor fi luate măsuri adecvate de politică monetară”, a remarcat Octavian Armașu.

Guvernatorul BNM a menționat că procesul inflaționist va fi de durată.

„Suntem într-un ciclu nou economic. Toate riscurile aferente prognozei sunt proinflaționiste. Excepție este riscul legat de impunerea unor noi restricții la nivel global în cazul unui nou val de pandemie. În aceste condiții, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică, este importantă coordonarea și sincronizarea politicii fiscale și a celei monetare pentru a implementa un set de politici optime pentru economie”, a subliniat Octavian Armașu.

Banca Națională a Moldovei va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea creării condițiilor monetare pentru atingerea obiectivului său fundamental.

#Armașu #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”