Armașu, despre ce este necesar „Pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică”

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prezentat astăzi, într-o apariție publică, Raportul asupra inflației nr. 3, 2021, care denotă o schimbare de trend în economie. Șeful băncii centrale s-a referit în special la situația din mediul intern și cel extern, evoluția procesului inflaționist si a activității economice, precum și la alte aspecte ce țin de conduita politicii monetare.

„Deja din ianuarie 2020, inflația avea un caracter pronunțat descendent, care a fost accentuat odată cu răspândirea pandemiei și declanșarea crizei pandemice”, a menționat Octavian Armașu. Potrivit oficialului, inflația a ajuns mult sub limita de jos a coridorului, din cauza cererii agregate reduse atât pe plan intern, cât și la nivel global. „De la începutul anului 2021, inflația a început să crească datorită unor șocuri de oferte, preponderent, din partea prețurilor de import. Începând cu lunile aprilie-mai, observăm o creștere a IPC care este susținută și de presiunile din partea cererii agregate”, a adăugat guvernatorul BNM.

Octavian Armașu a expus și prognoza inflației pentru următoarele opt trimestre, riscurile și incertitudinile asociate, la fel, a vorbit despre deciziile de politică monetară luate de Comitetul executiv al BNM.

Prognoza actualizată indică riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat. Acesta este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, precum și de cotațiile înalte la nivel mondial la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă. Aceasta este alimentată de recuperarea consumului populației în condițiile creșterii fondului de salarizare în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

În urma evoluțiilor externe și interne menționate, se așteaptă că rata anuală a inflației va crește rapid până în primă jumătate a anului viitor, apoi se va diminua spre finele orizontului de prognoză.

BNM a fost stimulativă pe parcursul pandemiei.

„Agregatele monetare în creștere reflectă măsurile implementate de BNM. Volumele de bani acumulate în numerar în circulație și în depozite reprezintă o sursă de finanțare a consumului pe viitor. Inflația ar putea crește și mai mult dacă nu vor fi luate măsuri adecvate de politică monetară”, a remarcat Octavian Armașu.

Guvernatorul BNM a menționat că procesul inflaționist va fi de durată.

„Suntem într-un ciclu nou economic. Toate riscurile aferente prognozei sunt proinflaționiste. Excepție este riscul legat de impunerea unor noi restricții la nivel global în cazul unui nou val de pandemie. În aceste condiții, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică, este importantă coordonarea și sincronizarea politicii fiscale și a celei monetare pentru a implementa un set de politici optime pentru economie”, a subliniat Octavian Armașu.

Banca Națională a Moldovei va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea creării condițiilor monetare pentru atingerea obiectivului său fundamental.

#Armașu #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament