Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, îl lasă în urmă pe Musk. Averea miliardarului a explodat la 210 mld. dolari

Bernard Arnault, cea mai bogată persoană din lume, îşi consolidează avansul în faţa lui Elon Musk, aflat pe locul al doilea. Magnatul luxului vinde bunuri mai scumpe, în timp ce fondatorul Tesla Inc. reduce preţurile la vehiculele electrice.

Francezul care se află în spatele LVMH şi-a văzut averea crescând joi cu 12 miliarde de dolari, ajungând la aproape 210 miliarde de dolari, un nivel record şi a doua cea mai mare creştere într-o singură zi din istorie, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Musk valorează 180 de miliarde de dolari, după ce a câştigat 3,8 miliarde de dolari.

Creşterea averii lui Arnault, în vârstă de 74 de ani, a venit după ce investitorii au aplaudat vânzările trimestriale publicate de producătorul genţilor Louis Vuitton, al şampaniei Moet & Chandon şi al rochiilor Christian Dior. Acţiunile LVMH au crescut cu 5,7%, atingând un nivel record în tranzacţiile de la Paris, propulsându-l în topul primelor 10 companii din lume, cu o capitalizare de piaţă de 444 miliarde de euro (491 miliarde de dolari).

Relativ discret, Arnault – a cărui familie deţine 48% din capitalul social al LVMH – s-a alăturat la începutul acestei luni lui Musk şi lui Jeff Bezos de la Amazon.com Inc. ca fiind singurele persoane a căror avere a depăşit 200 de miliarde de dolari. El este prima persoană din afara SUA care reuşeşte această performanţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bernard arno #LVMH #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.