„Aurul de sub pământ”! Rusia dublează cota de import după ce cartoful a devenit produs de lux

Prețul cartofului continuă să crească într-un ritm alarmant în Rusia, iar autoritățile sunt nevoite să recurgă la măsuri de urgență pentru a stabiliza piața. Ministerul Agriculturii a anunțat că intenționează să dubleze cota de import fără taxe vamale, de la 150.000 la 300.000 de tone, în încercarea de a compensa penuria de pe piața internă și interdicția recentă impusă de Kazahstan privind exportul de cartofi.

Potrivit datelor oficiale, cartoful este, pentru al doilea an consecutiv, produsul alimentar cu cea mai mare creștere de preț. De la începutul anului 2024 și până în prezent, prețul s-a triplat practic, cu o majorare de peste 90% anul trecut și încă 45% în primele luni ale acestui an. În comparație, inflația generală în aceeași perioadă a fost de doar 9,5% și respectiv 3,1%.

Măsura anunțată va fi valabilă până la 31 iulie și are scopul de a acoperi necesarul de consum până la apariția noului recoltei. Ministerul Agriculturii susține că această decizie va contribui la stabilizarea prețurilor și evitarea unui nou val de scumpiri.

În 2024, Rusia a produs 18 milioane de tone de cartofi, dintre care aproape 60% au fost cultivați în gospodării individuale. Întreprinderile agricole și fermele au contribuit cu 7,3 milioane de tone, însă o parte semnificativă din acest volum se pierde anual în procesul de depozitare și distribuție. În total, doar 6,7 milioane de tone au ajuns efectiv pe piață.

Autoritățile speră că producătorii vor face față cererii în viitorul apropiat. Pentru 2025, Ministerul Agriculturii preconizează extinderea suprafețelor cultivate, iar în condiții meteorologice favorabile se așteaptă o recoltă mai bună. Potrivit lui Serghei Lupehin, președintele Uniunii Cartofului, rentabilitatea crescută a determinat un interes sporit din partea fermierilor mici și mijlocii, motivați de prețurile atractive.

Un precedent similar a avut loc în 2023, când guvernul a fost forțat să intervină în cazul scumpirii ouălor cu 61%, iar președintele Vladimir Putin și-a cerut scuze public. Ulterior, taxele la import au fost eliminate, ceea ce a dus la o scădere constantă a prețurilor.

Pentru Rusia, cartoful nu este doar un aliment de bază, ci un barometru social, iar autoritățile sunt acum presate să ofere rezultate înainte ca nemulțumirea populară să înceapă să fiarbă.

#cartofi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 19–22 ianuarie 2026, prim-ministrul Alexandru Munteanu și viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, participă la cea de-a 56-a reuniune anuală a Forumul Economic Mondial, desfășurată la Davos-Klosters.

Potrivit Guvernului, premierul va avea întrevederi bilaterale cu lideri politici și reprezentanți ai marilor companii internaționale, în încercarea de a poziționa Republica Moldova drept partener de încredere și destinație sigură pentru investiții. Discuțiile vizează atragerea capitalului străin și conectarea economiei moldovenești la marile fluxuri globale de afaceri.

Un moment-cheie al agendei este miercuri, 21 ianuarie, când, începând cu ora 10:00 (ora Republicii Moldova), prim-ministrul Alexandru Munteanu va participa ca speaker într-un panel de discuții, alături de lideri politici și decidenți economici de rang înalt.

Ediția din acest an a Forumului Economic Mondial, organizată în perioada 19–23 ianuarie, se desfășoară sub tema „Un spirit al dialogului”. Agenda este structurată pe cinci mari provocări globale: consolidarea cooperării într-o lume tot mai fragmentată, identificarea unor noi surse de creștere economică, investițiile în capitalul uman, implementarea responsabilă a inovației la scară largă și asigurarea prosperității în limitele planetare.

Forumul de la Davos rămâne una dintre cele mai exclusiviste platforme globale de decizie, reunind aproape 3.000 de participanți din peste 130 de țări. Organizatorii estimează prezența a circa 400 de lideri politici de rang înalt, inclusiv aproape 65 de șefi de stat și de guvern, șase lideri ai G7, precum și aproximativ 850 de directori executivi și președinți ai celor mai mari companii din lume.

Participarea delegației moldovenești la Davos este prezentată de autorități drept o oportunitate strategică de a aduce Republica Moldova pe radarul „clubului bogaților”, acolo unde se negociază direcțiile economiei globale și marile investiții ale următorilor ani.