„Aurul de sub pământ”! Rusia dublează cota de import după ce cartoful a devenit produs de lux

Prețul cartofului continuă să crească într-un ritm alarmant în Rusia, iar autoritățile sunt nevoite să recurgă la măsuri de urgență pentru a stabiliza piața. Ministerul Agriculturii a anunțat că intenționează să dubleze cota de import fără taxe vamale, de la 150.000 la 300.000 de tone, în încercarea de a compensa penuria de pe piața internă și interdicția recentă impusă de Kazahstan privind exportul de cartofi.

Potrivit datelor oficiale, cartoful este, pentru al doilea an consecutiv, produsul alimentar cu cea mai mare creștere de preț. De la începutul anului 2024 și până în prezent, prețul s-a triplat practic, cu o majorare de peste 90% anul trecut și încă 45% în primele luni ale acestui an. În comparație, inflația generală în aceeași perioadă a fost de doar 9,5% și respectiv 3,1%.

Măsura anunțată va fi valabilă până la 31 iulie și are scopul de a acoperi necesarul de consum până la apariția noului recoltei. Ministerul Agriculturii susține că această decizie va contribui la stabilizarea prețurilor și evitarea unui nou val de scumpiri.

În 2024, Rusia a produs 18 milioane de tone de cartofi, dintre care aproape 60% au fost cultivați în gospodării individuale. Întreprinderile agricole și fermele au contribuit cu 7,3 milioane de tone, însă o parte semnificativă din acest volum se pierde anual în procesul de depozitare și distribuție. În total, doar 6,7 milioane de tone au ajuns efectiv pe piață.

Autoritățile speră că producătorii vor face față cererii în viitorul apropiat. Pentru 2025, Ministerul Agriculturii preconizează extinderea suprafețelor cultivate, iar în condiții meteorologice favorabile se așteaptă o recoltă mai bună. Potrivit lui Serghei Lupehin, președintele Uniunii Cartofului, rentabilitatea crescută a determinat un interes sporit din partea fermierilor mici și mijlocii, motivați de prețurile atractive.

Un precedent similar a avut loc în 2023, când guvernul a fost forțat să intervină în cazul scumpirii ouălor cu 61%, iar președintele Vladimir Putin și-a cerut scuze public. Ulterior, taxele la import au fost eliminate, ceea ce a dus la o scădere constantă a prețurilor.

Pentru Rusia, cartoful nu este doar un aliment de bază, ci un barometru social, iar autoritățile sunt acum presate să ofere rezultate înainte ca nemulțumirea populară să înceapă să fiarbă.

#cartofi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.