„Aurul de sub pământ”! Rusia dublează cota de import după ce cartoful a devenit produs de lux

Prețul cartofului continuă să crească într-un ritm alarmant în Rusia, iar autoritățile sunt nevoite să recurgă la măsuri de urgență pentru a stabiliza piața. Ministerul Agriculturii a anunțat că intenționează să dubleze cota de import fără taxe vamale, de la 150.000 la 300.000 de tone, în încercarea de a compensa penuria de pe piața internă și interdicția recentă impusă de Kazahstan privind exportul de cartofi.

Potrivit datelor oficiale, cartoful este, pentru al doilea an consecutiv, produsul alimentar cu cea mai mare creștere de preț. De la începutul anului 2024 și până în prezent, prețul s-a triplat practic, cu o majorare de peste 90% anul trecut și încă 45% în primele luni ale acestui an. În comparație, inflația generală în aceeași perioadă a fost de doar 9,5% și respectiv 3,1%.

Măsura anunțată va fi valabilă până la 31 iulie și are scopul de a acoperi necesarul de consum până la apariția noului recoltei. Ministerul Agriculturii susține că această decizie va contribui la stabilizarea prețurilor și evitarea unui nou val de scumpiri.

În 2024, Rusia a produs 18 milioane de tone de cartofi, dintre care aproape 60% au fost cultivați în gospodării individuale. Întreprinderile agricole și fermele au contribuit cu 7,3 milioane de tone, însă o parte semnificativă din acest volum se pierde anual în procesul de depozitare și distribuție. În total, doar 6,7 milioane de tone au ajuns efectiv pe piață.

Autoritățile speră că producătorii vor face față cererii în viitorul apropiat. Pentru 2025, Ministerul Agriculturii preconizează extinderea suprafețelor cultivate, iar în condiții meteorologice favorabile se așteaptă o recoltă mai bună. Potrivit lui Serghei Lupehin, președintele Uniunii Cartofului, rentabilitatea crescută a determinat un interes sporit din partea fermierilor mici și mijlocii, motivați de prețurile atractive.

Un precedent similar a avut loc în 2023, când guvernul a fost forțat să intervină în cazul scumpirii ouălor cu 61%, iar președintele Vladimir Putin și-a cerut scuze public. Ulterior, taxele la import au fost eliminate, ceea ce a dus la o scădere constantă a prețurilor.

Pentru Rusia, cartoful nu este doar un aliment de bază, ci un barometru social, iar autoritățile sunt acum presate să ofere rezultate înainte ca nemulțumirea populară să înceapă să fiarbă.

#cartofi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.