„Aurul de sub pământ”! Rusia dublează cota de import după ce cartoful a devenit produs de lux

Prețul cartofului continuă să crească într-un ritm alarmant în Rusia, iar autoritățile sunt nevoite să recurgă la măsuri de urgență pentru a stabiliza piața. Ministerul Agriculturii a anunțat că intenționează să dubleze cota de import fără taxe vamale, de la 150.000 la 300.000 de tone, în încercarea de a compensa penuria de pe piața internă și interdicția recentă impusă de Kazahstan privind exportul de cartofi.

Potrivit datelor oficiale, cartoful este, pentru al doilea an consecutiv, produsul alimentar cu cea mai mare creștere de preț. De la începutul anului 2024 și până în prezent, prețul s-a triplat practic, cu o majorare de peste 90% anul trecut și încă 45% în primele luni ale acestui an. În comparație, inflația generală în aceeași perioadă a fost de doar 9,5% și respectiv 3,1%.

Măsura anunțată va fi valabilă până la 31 iulie și are scopul de a acoperi necesarul de consum până la apariția noului recoltei. Ministerul Agriculturii susține că această decizie va contribui la stabilizarea prețurilor și evitarea unui nou val de scumpiri.

În 2024, Rusia a produs 18 milioane de tone de cartofi, dintre care aproape 60% au fost cultivați în gospodării individuale. Întreprinderile agricole și fermele au contribuit cu 7,3 milioane de tone, însă o parte semnificativă din acest volum se pierde anual în procesul de depozitare și distribuție. În total, doar 6,7 milioane de tone au ajuns efectiv pe piață.

Autoritățile speră că producătorii vor face față cererii în viitorul apropiat. Pentru 2025, Ministerul Agriculturii preconizează extinderea suprafețelor cultivate, iar în condiții meteorologice favorabile se așteaptă o recoltă mai bună. Potrivit lui Serghei Lupehin, președintele Uniunii Cartofului, rentabilitatea crescută a determinat un interes sporit din partea fermierilor mici și mijlocii, motivați de prețurile atractive.

Un precedent similar a avut loc în 2023, când guvernul a fost forțat să intervină în cazul scumpirii ouălor cu 61%, iar președintele Vladimir Putin și-a cerut scuze public. Ulterior, taxele la import au fost eliminate, ceea ce a dus la o scădere constantă a prețurilor.

Pentru Rusia, cartoful nu este doar un aliment de bază, ci un barometru social, iar autoritățile sunt acum presate să ofere rezultate înainte ca nemulțumirea populară să înceapă să fiarbă.

#cartofi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Benzinăriile Lukoil din România au devenit unul dintre cele mai căutate active de pe piața energetică regională, în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei ruse și al potențialului de creștere al pieței românești de carburanți. România are doar 2.500 de stații de alimentare, la o populație de 19 milioane, mult sub nivelul altor state din regiune: Bulgaria are peste 3.000 de benzinării la doar 6,4 milioane de locuitori, iar Austria are mai multe stații decât România, deși are cu o treime mai puține autovehicule, scrie hotnews.ro.

Subdezvoltarea rețelei de benzinării și extinderea accelerată a infrastructurii rutiere sunt două motive care atrag investitori mari către activele Lukoil. „Sunt prea puține benzinării în România, raportat la trafic și la numărul de mașini”, spune Ramin Aliyev, CEO SOCAR România. Comparativ cu Austria, România are cu 32% mai multe autovehicule, dar cu 300 de benzinării mai puțin, o disproporție care indică un potențial uriaș de dezvoltare.

Pe acest fond, trei companii au depus interes pentru activele Lukoil: MOL Ungaria, Hellenic Petroleum și fondul american Carlyle, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Problema este însă că investitorii sunt interesați fie numai de rețeaua de benzinării (MOL și Hellenic), fie exclusiv de participația Lukoil în perimetrul de gaze Trident din Marea Neagră (Carlyle). Toți evită însă rafinăria Petrotel Ploiești, considerată partea cea mai problematică a pachetului de active.

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual, se află de ani de zile în centrul unor dispute judiciare legate de suspiciuni de evaziune fiscală, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde lei. Un alt factor de descurajare este starea tehnică învechită a instalațiilor, care ar necesita investiții foarte mari pentru modernizare. Deși autorizația de mediu permite prelucrarea oricărui tip de țiței, rafinăria a fost proiectată pentru țiței rusesc de tip Ural, bogat în sulf. În ultimii ani, Petrotel a funcționat cu țiței din Kazahstan, de asemenea sulfuros, ceea ce limitează flexibilitatea procesării.

Spre deosebire de rafinărie, rețeaua de benzinării Lukoil este considerată o afacere excelentă, în special datorită poziționării stațiilor pe rute cu trafic intens, la intrările și ieșirile din marile orașe și în zone unde se construiesc noi tronsoane de autostradă. România este o țară de tranzit major în regiune, iar creșterea infrastructurii rutiere va stimula și mai mult consumul de carburanți.

SOCAR, unul dintre jucătorii activi la nivel regional, evită să confirme dacă este interesat de activele Lukoil, însă compania continuă să investească agresiv în extindere: are deja 87 de benzinării și va trece de 100 anul viitor, urmărind o dublare a rețelei pentru atingerea unui obiectiv strategic ambițios.

În prezent, România are patru rafinării operaționale: Petrobrazi (OMV Petrom), Petromidia (Rompetrol), Petrotel (Lukoil) și Vega (unitate petrochimică). Producția internă acoperă integral consumul de benzină și o parte semnificativă din consumul de motorină, restul fiind acoperit prin importuri din Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia.

În piața de retail, lider este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR, NIS (Gazprom) și o rețea vastă de peste 700 de benzinării independente, semn al unei piețe extrem de concurențiale, dar aflate încă în plină expansiune.