Aurul devine scut economic: Țările din Europa de Est pariază pe metalul prețios

Băncile centrale din Europa de Est intensifică achizițiile de aur, considerat un activ sigur în fața incertitudinilor economice și geopolitice. Recent, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a vizitat seifurile Băncii Angliei din Londra pentru a inspecta rezervele de aur în creștere ale țării sale. Michl a anunțat ambiția de a dubla rezervele de aur ale Cehiei, ajungând la 100 de tone până în 2027, o creștere semnificativă față de nivelul din 2022, scrie Bloomberg.

„Aurul este un activ esențial pentru reducerea volatilității, având o corelare zero cu acțiunile,” a declarat Michl.

Polonia se află în fruntea clasamentului regional, cu achiziții de 18,7 tone de aur în al doilea trimestru al anului, conform Consiliului Mondial al Aurului, aducând rezervele sale la aproape 420 de tone. Guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, consideră că aurul și rezervele valutare sunt esențiale pentru protejarea economiei, setând un obiectiv ambițios de a crește ponderea aurului în rezervele naționale la 20%.

Serbia se alătură, de asemenea, acestei tendințe, președintele Aleksandar Vucic subliniind că surplusurile bugetare vor fi direcționate către achiziția de lingouri de aur. Sub conducerea guvernatorului Jorgovanka Tabakovic, rezervele Serbiei s-au triplat din 2012, ajungând la 48 de tone.

Pe măsură ce conflictele geopolitice și inflația ridicată afectează economiile globale, aurul devine un pariu strategic pentru băncile centrale din regiune. Analiștii Goldman Sachs prevăd o continuare a creșterii prețului aurului, cu o posibilă atingere a pragului de 3.000 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2025.

În timp ce țări precum Polonia și Cehia își consolidează rezervele, România rămâne pe loc, fără modificări în rezervele sale de aur în ultimele trimestre. Cu toate acestea, exemplul regiunii arată că băncile centrale din Europa de Est văd în aur o valoare sigură în fața provocărilor globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #Europa #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.