Aurul devine scut economic: Țările din Europa de Est pariază pe metalul prețios

Băncile centrale din Europa de Est intensifică achizițiile de aur, considerat un activ sigur în fața incertitudinilor economice și geopolitice. Recent, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a vizitat seifurile Băncii Angliei din Londra pentru a inspecta rezervele de aur în creștere ale țării sale. Michl a anunțat ambiția de a dubla rezervele de aur ale Cehiei, ajungând la 100 de tone până în 2027, o creștere semnificativă față de nivelul din 2022, scrie Bloomberg.

„Aurul este un activ esențial pentru reducerea volatilității, având o corelare zero cu acțiunile,” a declarat Michl.

Polonia se află în fruntea clasamentului regional, cu achiziții de 18,7 tone de aur în al doilea trimestru al anului, conform Consiliului Mondial al Aurului, aducând rezervele sale la aproape 420 de tone. Guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, consideră că aurul și rezervele valutare sunt esențiale pentru protejarea economiei, setând un obiectiv ambițios de a crește ponderea aurului în rezervele naționale la 20%.

Serbia se alătură, de asemenea, acestei tendințe, președintele Aleksandar Vucic subliniind că surplusurile bugetare vor fi direcționate către achiziția de lingouri de aur. Sub conducerea guvernatorului Jorgovanka Tabakovic, rezervele Serbiei s-au triplat din 2012, ajungând la 48 de tone.

Pe măsură ce conflictele geopolitice și inflația ridicată afectează economiile globale, aurul devine un pariu strategic pentru băncile centrale din regiune. Analiștii Goldman Sachs prevăd o continuare a creșterii prețului aurului, cu o posibilă atingere a pragului de 3.000 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2025.

În timp ce țări precum Polonia și Cehia își consolidează rezervele, România rămâne pe loc, fără modificări în rezervele sale de aur în ultimele trimestre. Cu toate acestea, exemplul regiunii arată că băncile centrale din Europa de Est văd în aur o valoare sigură în fața provocărilor globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #Europa #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).