Aurul devine scut economic: Țările din Europa de Est pariază pe metalul prețios

Băncile centrale din Europa de Est intensifică achizițiile de aur, considerat un activ sigur în fața incertitudinilor economice și geopolitice. Recent, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a vizitat seifurile Băncii Angliei din Londra pentru a inspecta rezervele de aur în creștere ale țării sale. Michl a anunțat ambiția de a dubla rezervele de aur ale Cehiei, ajungând la 100 de tone până în 2027, o creștere semnificativă față de nivelul din 2022, scrie Bloomberg.

„Aurul este un activ esențial pentru reducerea volatilității, având o corelare zero cu acțiunile,” a declarat Michl.

Polonia se află în fruntea clasamentului regional, cu achiziții de 18,7 tone de aur în al doilea trimestru al anului, conform Consiliului Mondial al Aurului, aducând rezervele sale la aproape 420 de tone. Guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, consideră că aurul și rezervele valutare sunt esențiale pentru protejarea economiei, setând un obiectiv ambițios de a crește ponderea aurului în rezervele naționale la 20%.

Serbia se alătură, de asemenea, acestei tendințe, președintele Aleksandar Vucic subliniind că surplusurile bugetare vor fi direcționate către achiziția de lingouri de aur. Sub conducerea guvernatorului Jorgovanka Tabakovic, rezervele Serbiei s-au triplat din 2012, ajungând la 48 de tone.

Pe măsură ce conflictele geopolitice și inflația ridicată afectează economiile globale, aurul devine un pariu strategic pentru băncile centrale din regiune. Analiștii Goldman Sachs prevăd o continuare a creșterii prețului aurului, cu o posibilă atingere a pragului de 3.000 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2025.

În timp ce țări precum Polonia și Cehia își consolidează rezervele, România rămâne pe loc, fără modificări în rezervele sale de aur în ultimele trimestre. Cu toate acestea, exemplul regiunii arată că băncile centrale din Europa de Est văd în aur o valoare sigură în fața provocărilor globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #Europa #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.