Băncile centrale din Europa de Est intensifică achizițiile de aur, considerat un activ sigur în fața incertitudinilor economice și geopolitice. Recent, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a vizitat seifurile Băncii Angliei din Londra pentru a inspecta rezervele de aur în creștere ale țării sale. Michl a anunțat ambiția de a dubla rezervele de aur ale Cehiei, ajungând la 100 de tone până în 2027, o creștere semnificativă față de nivelul din 2022, scrie Bloomberg.
„Aurul este un activ esențial pentru reducerea volatilității, având o corelare zero cu acțiunile,” a declarat Michl.
Polonia se află în fruntea clasamentului regional, cu achiziții de 18,7 tone de aur în al doilea trimestru al anului, conform Consiliului Mondial al Aurului, aducând rezervele sale la aproape 420 de tone. Guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, consideră că aurul și rezervele valutare sunt esențiale pentru protejarea economiei, setând un obiectiv ambițios de a crește ponderea aurului în rezervele naționale la 20%.
Serbia se alătură, de asemenea, acestei tendințe, președintele Aleksandar Vucic subliniind că surplusurile bugetare vor fi direcționate către achiziția de lingouri de aur. Sub conducerea guvernatorului Jorgovanka Tabakovic, rezervele Serbiei s-au triplat din 2012, ajungând la 48 de tone.
Pe măsură ce conflictele geopolitice și inflația ridicată afectează economiile globale, aurul devine un pariu strategic pentru băncile centrale din regiune. Analiștii Goldman Sachs prevăd o continuare a creșterii prețului aurului, cu o posibilă atingere a pragului de 3.000 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2025.
În timp ce țări precum Polonia și Cehia își consolidează rezervele, România rămâne pe loc, fără modificări în rezervele sale de aur în ultimele trimestre. Cu toate acestea, exemplul regiunii arată că băncile centrale din Europa de Est văd în aur o valoare sigură în fața provocărilor globale.
