Aurul devine scut economic: Țările din Europa de Est pariază pe metalul prețios

Băncile centrale din Europa de Est intensifică achizițiile de aur, considerat un activ sigur în fața incertitudinilor economice și geopolitice. Recent, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, a vizitat seifurile Băncii Angliei din Londra pentru a inspecta rezervele de aur în creștere ale țării sale. Michl a anunțat ambiția de a dubla rezervele de aur ale Cehiei, ajungând la 100 de tone până în 2027, o creștere semnificativă față de nivelul din 2022, scrie Bloomberg.

„Aurul este un activ esențial pentru reducerea volatilității, având o corelare zero cu acțiunile,” a declarat Michl.

Polonia se află în fruntea clasamentului regional, cu achiziții de 18,7 tone de aur în al doilea trimestru al anului, conform Consiliului Mondial al Aurului, aducând rezervele sale la aproape 420 de tone. Guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, consideră că aurul și rezervele valutare sunt esențiale pentru protejarea economiei, setând un obiectiv ambițios de a crește ponderea aurului în rezervele naționale la 20%.

Serbia se alătură, de asemenea, acestei tendințe, președintele Aleksandar Vucic subliniind că surplusurile bugetare vor fi direcționate către achiziția de lingouri de aur. Sub conducerea guvernatorului Jorgovanka Tabakovic, rezervele Serbiei s-au triplat din 2012, ajungând la 48 de tone.

Pe măsură ce conflictele geopolitice și inflația ridicată afectează economiile globale, aurul devine un pariu strategic pentru băncile centrale din regiune. Analiștii Goldman Sachs prevăd o continuare a creșterii prețului aurului, cu o posibilă atingere a pragului de 3.000 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2025.

În timp ce țări precum Polonia și Cehia își consolidează rezervele, România rămâne pe loc, fără modificări în rezervele sale de aur în ultimele trimestre. Cu toate acestea, exemplul regiunii arată că băncile centrale din Europa de Est văd în aur o valoare sigură în fața provocărilor globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #Europa #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.