Austria pune capăt acordului cu „Gazprom! Gigantul rus pierde primul client european după jumătate de secol

Austria a întrerupt pentru prima dată livrările de gaze din Rusia, rupând astfel relațiile cu „Gazprom” după mai mult de 50 de ani de colaborare. În conformitate cu un contract semnat în 2006, Austria ar fi putut continua să primească gaze rusești până în 2040, însă „Gazprom” nu a respectat condițiile acordului, motiv pentru care OMV, compania austriacă, a decis să rezilieze imediat contractul, a anunțat joi cancelarul austriac Karl Nehammer.

OMV nu mai primește gaze de la „Gazprom” direct din 16 noiembrie, când compania rusă a oprit livrările ca răspuns la decizia OMV de a nu plăti pentru gazul primit în lunile octombrie și noiembrie. Această decizie a fost luată de OMV pentru a recupera măcar o parte din suma de 230 milioane de euro (plus dobânzi și cheltuieli) pe care arbitrul a acordat-o companiei austriace după ce „Gazprom Export” a întrerupt furnizarea gazului către filiala germană a OMV în 2022.

În acel an, „Gazprom” a început să limiteze exporturile către Uniunea Europeană și a cerut plata gazului în ruble. După decizia Camerei de Comerț Internaționale, OMV a declarat că înțelege că „Gazprom” nu va plăti conform hotărârii judecătorești, iar compania austriacă a decis să nu achite costul pentru livrările recente.

În ultimii ani, „Gazprom” exporta în Austria aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar în decursul celor 50 de ani de colaborare, compania rusă a livrat un total de peste 218 miliarde de metri cubi de gaze. Austria, care a adoptat o politică de neutralitate, a fost prima țară occidentală care a semnat un acord pentru achiziționarea gazului sovietic în 1986, livrat din Siberia de Vest. Volumul inițial al livrărilor anuale de 142 milioane de metri cubi a crescut de peste 64 de ori până în 2018, conform „Gazprom”.

„Gazprom” a pierdut mai mult de 80% din exporturile sale către Europa comparativ cu 2021, livrările scăzând la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul înregistrat în a doua jumătate a anilor 1970. În 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere record de 629 de miliarde de ruble, cea mai mică producție din istoria sa, de doar 404 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.