Austria pune capăt acordului cu „Gazprom! Gigantul rus pierde primul client european după jumătate de secol

Austria a întrerupt pentru prima dată livrările de gaze din Rusia, rupând astfel relațiile cu „Gazprom” după mai mult de 50 de ani de colaborare. În conformitate cu un contract semnat în 2006, Austria ar fi putut continua să primească gaze rusești până în 2040, însă „Gazprom” nu a respectat condițiile acordului, motiv pentru care OMV, compania austriacă, a decis să rezilieze imediat contractul, a anunțat joi cancelarul austriac Karl Nehammer.

OMV nu mai primește gaze de la „Gazprom” direct din 16 noiembrie, când compania rusă a oprit livrările ca răspuns la decizia OMV de a nu plăti pentru gazul primit în lunile octombrie și noiembrie. Această decizie a fost luată de OMV pentru a recupera măcar o parte din suma de 230 milioane de euro (plus dobânzi și cheltuieli) pe care arbitrul a acordat-o companiei austriace după ce „Gazprom Export” a întrerupt furnizarea gazului către filiala germană a OMV în 2022.

În acel an, „Gazprom” a început să limiteze exporturile către Uniunea Europeană și a cerut plata gazului în ruble. După decizia Camerei de Comerț Internaționale, OMV a declarat că înțelege că „Gazprom” nu va plăti conform hotărârii judecătorești, iar compania austriacă a decis să nu achite costul pentru livrările recente.

În ultimii ani, „Gazprom” exporta în Austria aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar în decursul celor 50 de ani de colaborare, compania rusă a livrat un total de peste 218 miliarde de metri cubi de gaze. Austria, care a adoptat o politică de neutralitate, a fost prima țară occidentală care a semnat un acord pentru achiziționarea gazului sovietic în 1986, livrat din Siberia de Vest. Volumul inițial al livrărilor anuale de 142 milioane de metri cubi a crescut de peste 64 de ori până în 2018, conform „Gazprom”.

„Gazprom” a pierdut mai mult de 80% din exporturile sale către Europa comparativ cu 2021, livrările scăzând la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul înregistrat în a doua jumătate a anilor 1970. În 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere record de 629 de miliarde de ruble, cea mai mică producție din istoria sa, de doar 404 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.