Austria pune capăt acordului cu „Gazprom! Gigantul rus pierde primul client european după jumătate de secol

Austria a întrerupt pentru prima dată livrările de gaze din Rusia, rupând astfel relațiile cu „Gazprom” după mai mult de 50 de ani de colaborare. În conformitate cu un contract semnat în 2006, Austria ar fi putut continua să primească gaze rusești până în 2040, însă „Gazprom” nu a respectat condițiile acordului, motiv pentru care OMV, compania austriacă, a decis să rezilieze imediat contractul, a anunțat joi cancelarul austriac Karl Nehammer.

OMV nu mai primește gaze de la „Gazprom” direct din 16 noiembrie, când compania rusă a oprit livrările ca răspuns la decizia OMV de a nu plăti pentru gazul primit în lunile octombrie și noiembrie. Această decizie a fost luată de OMV pentru a recupera măcar o parte din suma de 230 milioane de euro (plus dobânzi și cheltuieli) pe care arbitrul a acordat-o companiei austriace după ce „Gazprom Export” a întrerupt furnizarea gazului către filiala germană a OMV în 2022.

În acel an, „Gazprom” a început să limiteze exporturile către Uniunea Europeană și a cerut plata gazului în ruble. După decizia Camerei de Comerț Internaționale, OMV a declarat că înțelege că „Gazprom” nu va plăti conform hotărârii judecătorești, iar compania austriacă a decis să nu achite costul pentru livrările recente.

În ultimii ani, „Gazprom” exporta în Austria aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar în decursul celor 50 de ani de colaborare, compania rusă a livrat un total de peste 218 miliarde de metri cubi de gaze. Austria, care a adoptat o politică de neutralitate, a fost prima țară occidentală care a semnat un acord pentru achiziționarea gazului sovietic în 1986, livrat din Siberia de Vest. Volumul inițial al livrărilor anuale de 142 milioane de metri cubi a crescut de peste 64 de ori până în 2018, conform „Gazprom”.

„Gazprom” a pierdut mai mult de 80% din exporturile sale către Europa comparativ cu 2021, livrările scăzând la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul înregistrat în a doua jumătate a anilor 1970. În 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere record de 629 de miliarde de ruble, cea mai mică producție din istoria sa, de doar 404 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.