Austria pune capăt acordului cu „Gazprom! Gigantul rus pierde primul client european după jumătate de secol

Austria a întrerupt pentru prima dată livrările de gaze din Rusia, rupând astfel relațiile cu „Gazprom” după mai mult de 50 de ani de colaborare. În conformitate cu un contract semnat în 2006, Austria ar fi putut continua să primească gaze rusești până în 2040, însă „Gazprom” nu a respectat condițiile acordului, motiv pentru care OMV, compania austriacă, a decis să rezilieze imediat contractul, a anunțat joi cancelarul austriac Karl Nehammer.

OMV nu mai primește gaze de la „Gazprom” direct din 16 noiembrie, când compania rusă a oprit livrările ca răspuns la decizia OMV de a nu plăti pentru gazul primit în lunile octombrie și noiembrie. Această decizie a fost luată de OMV pentru a recupera măcar o parte din suma de 230 milioane de euro (plus dobânzi și cheltuieli) pe care arbitrul a acordat-o companiei austriace după ce „Gazprom Export” a întrerupt furnizarea gazului către filiala germană a OMV în 2022.

În acel an, „Gazprom” a început să limiteze exporturile către Uniunea Europeană și a cerut plata gazului în ruble. După decizia Camerei de Comerț Internaționale, OMV a declarat că înțelege că „Gazprom” nu va plăti conform hotărârii judecătorești, iar compania austriacă a decis să nu achite costul pentru livrările recente.

În ultimii ani, „Gazprom” exporta în Austria aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar în decursul celor 50 de ani de colaborare, compania rusă a livrat un total de peste 218 miliarde de metri cubi de gaze. Austria, care a adoptat o politică de neutralitate, a fost prima țară occidentală care a semnat un acord pentru achiziționarea gazului sovietic în 1986, livrat din Siberia de Vest. Volumul inițial al livrărilor anuale de 142 milioane de metri cubi a crescut de peste 64 de ori până în 2018, conform „Gazprom”.

„Gazprom” a pierdut mai mult de 80% din exporturile sale către Europa comparativ cu 2021, livrările scăzând la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul înregistrat în a doua jumătate a anilor 1970. În 2023, „Gazprom” a raportat o pierdere record de 629 de miliarde de ruble, cea mai mică producție din istoria sa, de doar 404 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Executivul analizează mai multe opțiuni pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău, după impunerea sancțiunilor Statelor Unite împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft.

„Trebuie să discutăm această situație, fiindcă nu putem să adoptăm niște decizii pripite peste noapte. Trebuie să găsim o soluție. Știți că suntem dependenți, precum a explicat domnul Bolea, de furnizarea – în special mă refer la kerosen – pentru aeroportul Chișinău”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Munteanu a subliniat că securitatea energetică a aeroportului este o prioritate națională și că Guvernul caută o formulă „rezonabilă” care să asigure funcționarea infrastructurii strategice.
„Aeroportul Chișinău e poarta țării. Nu putem să-l lăsăm fără aprovizionare, dar ne gândim la lucrul ăsta și vă promit că în timpul cel mai apropiat o să vă comunicăm”, a spus premierul.

Întrebat despre posibilitatea naționalizării unor active ale companiei Lukoil, premierul nu a exclus complet această variantă. „Să țin calculul naționalizarea anumitor active? Sunt diferite soluții. Ne gândim care e calea cea mai bună, că trebuie să păstrăm și angajamentele noastre și să facem totul în cadru legal”, a precizat Munteanu.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața locală a carburanților, cu o cotă de 50% la importurile de motorină și 32% la benzină, fiind și singurul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, urmată de Rompetrol (9,7 miliarde) și Petrom (3 miliarde).

Decizia Lukoil de a-și vinde toate activele internaționale vine în contextul sancțiunilor impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care au afectat operațiunile globale ale companiei.