Autoritățile „afumate” de businessul cu țigări. Moldova este liderul contrabandei cu tutun peste Prut

Piaţa neagră a ţigaretelor din România creşte uşor în ianuarie 2022 cu 0,4 p.p. faţă de noiembrie 2021, până la 7,8% din totalul consumului.

În luna ianuarie, deşi la nivel naţional (România n.a) piaţa neagră s-a menţinut relativ constantă, în anumite regiuni fluctuaţiile au fost semnificative. Cea mai mare creştere a comerţului ilegal cu ţigarete s-a înregistrat în nord-est, şi anume 5,8 p.p. faţă de noiembrie 2021, până la 25,6%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de contrabandă. O creştere de 2,6 p.p. până la 4,2% se înregistrează şi în Bucureşti. Pe de altă parte, în regiunea sud-est este notată o scădere de 5,4 p.p., până la 2,5%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, „cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere, de aproape 60%, deşi se află în scădere cu 4,9 p.p.. Ponderea produselor provenite din Ucraina creşte uşor cu 0,2 p.p., iar Moldova şi Serbia se menţin constante, cu 3,5%, respectiv 0%.”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Prevenirea şi combaterea contrabandei cu produse din tutun, precum şi menţinerea nivelului mediei anuale a consumului de ţigarete provenite din contrabandă la sub 10% din totalul consumului, reprezintă obiective importante ale autorităţii vamale din România.

De remarcat că rezultatele recente arată o creştere cu peste 9% în anul 2021, comparativ cu anul 2020, a veniturilor colectate la bugetul statului provenind din accizele pentru produsele din tutun. Astfel, în cursul anului 2021, autoritatea vamală a fost activ implicată în prevenirea şi combaterea fenomenului de contrabandă cu produse din tutun, atât prin acţiuni proprii, desfăşurate de structurile de supraveghere şi control vamal de la nivel central şi teritorial, cât şi prin participarea la acţiuni comune de tip Joint Customs Operation, Joint Border Control Operation sau Joint Action Days, alături de alte state membre sau de autorităţile vamale din Republica Moldova şi Ucraina, acţiuni ce au fost coodonate/organizate, după caz, de Organizaţia Mondială a Vămilor, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) sau Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (FRONTEX), susține Preşedintele Autorităţii Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

Producătorii de ţigarete din România consideră că, pentru menţinerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria ameninţărilor identificate în Strategia de apărare a ţării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete

#contrabanda #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.