Chef pe timp de ciumă la Orhei! Guvernul: Deciziile de a face petreceri și a scoate elevii la școală

În contextul deciziilor aprobate de către Comisia Teritorială Extraordinară de Sănătate Publică (CTESP) din raionul Orhei, Guvernul Republicii Moldova vine cu câteva precizări importante: deciziile anunțate de către CTESP Orhei sunt nule, iar derogarea de la deciziile Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) sunt o încălcare a legii.

La data de 21 ianuarie curent, Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a raionului Orhei s-a întrunit în ședință, iar membrii acesteia au venit cu decizii care contravin cu cele aprobate la nivel de țară, ceea ce este un abuz. Deciziile CTESP Orhei prin care se permit în continuare desfășurarea procesului de studiu în cadrul instituțiilor de învățământ general și a instituțiilor extrașcolare cu prezența fizică a elevilor și desfășurarea fără restricții a evenimentelor publice și de evenimentelor de familie cu participarea unui număr mare de oameni, sunt nule.

Doar Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) este autoritatea care stabilește regulile în situația de criză creată de pandemia COVID-19. Din componența acesteia fac parte conducători ai mai multor instituții ale statului implicate în gestionarea pandemiei, medici epidemiologi și specialiști în medicină clinică. Fiecare decizie este discutată, argumentată, raportată la experiența altor țări, dar și la recomandările organizațiilor internaționale, cum ar fi Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Comisiile Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică (CTESP) sunt comisiile la nivelul autorităților locale. Hotărârile CNESP sunt obligatorii pentru CTESP.

Guvernul a dispus ca instituțiile specializate ale statului să verifice legalitatea tuturor acțiunilor întreprinse de CTESP Orhei.

#Orhei #decizii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.