Chef pe timp de ciumă la Orhei! Guvernul: Deciziile de a face petreceri și a scoate elevii la școală

În contextul deciziilor aprobate de către Comisia Teritorială Extraordinară de Sănătate Publică (CTESP) din raionul Orhei, Guvernul Republicii Moldova vine cu câteva precizări importante: deciziile anunțate de către CTESP Orhei sunt nule, iar derogarea de la deciziile Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) sunt o încălcare a legii.

La data de 21 ianuarie curent, Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a raionului Orhei s-a întrunit în ședință, iar membrii acesteia au venit cu decizii care contravin cu cele aprobate la nivel de țară, ceea ce este un abuz. Deciziile CTESP Orhei prin care se permit în continuare desfășurarea procesului de studiu în cadrul instituțiilor de învățământ general și a instituțiilor extrașcolare cu prezența fizică a elevilor și desfășurarea fără restricții a evenimentelor publice și de evenimentelor de familie cu participarea unui număr mare de oameni, sunt nule.

Doar Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) este autoritatea care stabilește regulile în situația de criză creată de pandemia COVID-19. Din componența acesteia fac parte conducători ai mai multor instituții ale statului implicate în gestionarea pandemiei, medici epidemiologi și specialiști în medicină clinică. Fiecare decizie este discutată, argumentată, raportată la experiența altor țări, dar și la recomandările organizațiilor internaționale, cum ar fi Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Comisiile Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică (CTESP) sunt comisiile la nivelul autorităților locale. Hotărârile CNESP sunt obligatorii pentru CTESP.

Guvernul a dispus ca instituțiile specializate ale statului să verifice legalitatea tuturor acțiunilor întreprinse de CTESP Orhei.

#Orhei #decizii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.