Autoritățile se iau de capul bancherilor! Îi lasă cu ochii în soare fără milioane de lei

Autoritățile intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul, în condițiile în care băncile percep comisioane grase.

„Ca prim pas este plafonarea comisioanelor la plata cu cardul. Este vorba de un plafon de 0,5%. Astăzi avem și 2% și 3% din fiecare plată pe care o fac cumpărătorii la magazin. Or acest lucru înseamnă venit pentru agenții economici. Da o să însemne venituri ratate de 120 mil. de lei pentru bănci. Cred că este timpul să avem o abordare mai categorică”, a declarat deputatul Dan Perciun în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Deși la achitarea cumpărăturilor cu cardul nu ți se va reține vreun comision, prețul plătit fiind identic dacă ai plăti în numerar, folosirea cardului bancar duce indirect la majorarea prețurilor. Și aceasta pentru că, chiar dacă pe tine nu te costă nimic să plătești cu cardul, îl costă în schimb pe comerciant. Iar ca urmare, costurile adiționale suportate de agentul economic se includ în cele din urmă în prețurile produselor, deși într-o măsură posibil neimportantă deocamdată, grație numărului mic de cumpărături cu cardul. Pentru comoditatea pe care ți-o oferă comerciantul de a plăti fără numerar, acesta este taxat de banca care deservește terminalul POS (Point of Sale) al agentului economic.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comsion #carduri bancare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA