Autoritățile se iau de capul bancherilor! Îi lasă cu ochii în soare fără milioane de lei

Autoritățile intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul, în condițiile în care băncile percep comisioane grase.

„Ca prim pas este plafonarea comisioanelor la plata cu cardul. Este vorba de un plafon de 0,5%. Astăzi avem și 2% și 3% din fiecare plată pe care o fac cumpărătorii la magazin. Or acest lucru înseamnă venit pentru agenții economici. Da o să însemne venituri ratate de 120 mil. de lei pentru bănci. Cred că este timpul să avem o abordare mai categorică”, a declarat deputatul Dan Perciun în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Deși la achitarea cumpărăturilor cu cardul nu ți se va reține vreun comision, prețul plătit fiind identic dacă ai plăti în numerar, folosirea cardului bancar duce indirect la majorarea prețurilor. Și aceasta pentru că, chiar dacă pe tine nu te costă nimic să plătești cu cardul, îl costă în schimb pe comerciant. Iar ca urmare, costurile adiționale suportate de agentul economic se includ în cele din urmă în prețurile produselor, deși într-o măsură posibil neimportantă deocamdată, grație numărului mic de cumpărături cu cardul. Pentru comoditatea pe care ți-o oferă comerciantul de a plăti fără numerar, acesta este taxat de banca care deservește terminalul POS (Point of Sale) al agentului economic.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comsion #carduri bancare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui mecanism transparent de selecție a contribuabililor verificați, controalele fiscale sunt folosite ca instrument politic de către partidul aflat la guvernare, indiferent de culoarea acestuia, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

„Atâta timp cât nu ai un sistem clar și transparent care să explice de ce alegi un contribuabil și nu altul, vei avea întotdeauna tentația să te duci peste cel care nu simpatizează cu partidul tău. Eu cred că acest lucru se întâmplă deja. Este o bănuială rezonabilă, dar foarte realistă”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că, de fapt, presiunea pentru reformarea sistemului fiscal nu vine din interiorul țării, ci din partea partenerilor externi – FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană. „Tot ce am făcut bun în această țară, am făcut fiind presați din afară. Așa am liberalizat și spațiul aerian, nu pentru că a vrut cineva de la noi, ci contrar voinței celor de la guvernare”.

Economistul a avertizat că, în practică, instituțiile de control evită deliberat să verifice „peștii mari” – marile companii care sunt cel mai des implicate în scheme complexe de evaziune fiscală. „Ei nu se duc la cei mari din trei motive. Unu – aceștia sunt conectați politic. Doi – au relații personale strânse cu cei de la FISC. Și trei – FISC-ul nu are suficienți oameni pregătiți ca să facă față armatei de juriști din companiile mari”.

Ioniță a mai adăugat că, în loc să fie identificați contribuabilii cu adevărat problematici prin metode analitice, autoritățile fiscale preferă să se concentreze pe cazuri mărunte. „Un fost oficial mi-a spus că avem contrabandă masivă cu cafea, dar nu ne atingem de ea pentru că ni s-a spus să ne ocupăm doar de cazurile mari. Doar că, în realitate, nici pe cele mari nu le vedem”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a spus că e nevoie de profesionalizarea urgentă a angajaților FISC, crearea unui sistem obiectiv de analiză a riscurilor fiscale și, mai ales, decuplarea politică a instituțiilor de control. Altfel, spune el, Republica Moldova va continua să lupte cu evaziunea fiscală doar „la nivel declarativ”, în timp ce marile scheme vor fi protejate în continuare de interese de partid.