Autoritățile taie din „abonamentul” bancherilor la banii statului! Datoria internă s-a redus cu un miliard de lei

La sfârșitul lunii iunie, datoria de stat internă s-a redus cu un miliard de lei, față de începutul anului 2022, la 32,2 miliarde de lei, arată datele Ministrului Finanțelor.

Micșorarea datoriei de stat interne s-a produs din contul micșorării emisiunii VMS pe piața primară cu 1,1 miliarde de lei la valoarea nominală sau 1,7 miliarde de lei la preț de cumpărare.

Pentru 6 luni ale anului 2022 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 14,71% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 13,61%, 182 zile – 14,50%, 364 zile – 15,30%, 2 ani – 16,94%, 3 ani – 12,94%, 5 ani -9,67%, 7 ani -10,00%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2021 este mai mare cu 9,71 p.p.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi declara în cadrul ședinței Parlamentului de ieri, 7 iulie, că autoritățile încearcă să reducă povara datoriei interne prin refinanțarea acesteia de pe extern. Acest lucru se explică prin costul împrumuturilor mare de la băncile locale.

În acest an Moldova are aprobat un deficit bugetar de 19,4 miliarde lei, care trebuie finanțat. Soluția sunt împrumuturile externe, pe fundalul dobânzilor mari ale creditelor interene. Or, lipsa resurselor financiare impune guvernul să amâne proiectele investiționale, prioritate fiind cheltuielile de ordin sociale în special plata pensiilor și salariilor.

Fără o finanțare externă puternică, Moldova riscă și-n acest an să continuei tradiția proastă din 2015 și până în prezent de neexecutare în fiecare an cu 3,5-4,5 miliarde lei a bugetului de stat. Neexecutare din contul reducerii investițiilor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.