Avere impresionantă la vârful ANRE. Alexei Taran, criptomonede, Volvo de 800.000 lei și apartamente de milioane

09 Apr. 2025, 15:30
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
09 Apr. 2025, 15:30 // Uncategorized //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, și-a publicat declarația de avere pentru anul 2024, unde a indicat un venit cumulat de peste 2,1 milioane de lei, provenind în principal din salarii și vânzarea unui autoturism. Taran indică, totodată, mai multe apartamente, automobile de lux, investiții în acțiuni și criptomonede, precum și sume importante plasate în conturi bancare și fonduri de investiții.

Astfel, Taran a indicat 1.527.681 lei din salariul la ANRE, 628.346 lei din activitatea soției la compania IT Endava, 645.000 lei obținuți din vânzarea unui automobil Skoda Kodiaq, aproximativ 10.500 RON din alocații pentru copii în România și dobânzi bancare: peste 16.300 lei.

Taran a declarat trei apartamente: un apartament de 112 m², dobândit prin donație, evaluat la 3 milioane lei, al doilea apartament (1/2 cotă-parte) în același imobil, cu aceeași valoare, un al treilea apartament, în construcție, de 51,93 m², pentru care a achitat 600.000 lei până acum.

Dierectorul ANRE deține un Volvo XC90 (2020) – achiziționat în 2024, evaluat la 820.000 lei, Renault Scenic (2013) – cumpărat în 2023, estimat la 187.935 lei și un Mercedes 230CE (1980) – valoare simbolică: 1.000 euro.

Taran a investit în Banca Transilvania (România): acțiuni în valoare de 84.981 RON. A acordat două împrumuturi acordate persoanelor fizice: 300.000 MDL și 20.000 EUR.

Directorul ANRE are și în crypto în sumă de de 24.500 de lei. Taran mai deține zeci de conturi bancare active, atât în Republica Moldova, cât și în România și Lituania (Revolut), unele dintre ele înregistrând solduri de zeci de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.