Averea din spatele uniformei! ANI îl ia la bani mărunți pe fostul bodyguard al Maiei Sandu

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa, ex-director în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), în urma unei sesizări înregistrate la 14 noiembrie 2025, scrie REALITATEA.

Potrivit documentului publicat de ANI, sesizarea vizează posibila încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, fiind invocată existența unor achiziții semnificative de bunuri imobile, efectuate de Vasile Popa în perioada anilor fiscali 2020–2024, potrivit declarațiilor de avere depuse. Aceste circumstanțe au generat suspiciuni privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru realizarea tranzacțiilor.

În cadrul verificărilor preliminare, au fost analizate declarațiile de avere și interese personale ale lui Vasile Popa pentru anii 2020–2024, prin raportare la datele obținute din registrele de stat și bazele de date publice. Totodată, ANI a solicitat informații și documente suplimentare de la Popa, care au fost prezentate la începutul lunii decembrie 2025.

Inspectorul de integritate a stabilit că, pe parcursul perioadei supuse verificării, Vasile Popa și membrii familiei sale au dobândit mai multe bunuri imobile, fapt ce impune o analiză detaliată a concordanței dintre veniturile declarate și modificările patrimoniale intervenite.

Controlul va viza atât averea și interesele personale ale fostului director SPPS, cât și, după caz, patrimoniul membrilor familiei.

La mijloc de noiembrie, președinta Maia Sandu a semnat cererile de demisie a șefului Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Vasile Popa, și a unuia dintre adjuncți – Vitalie Lupașcu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investițiile strategice, cu o valoare de cel puțin 10 milioane de euro, vor beneficia de un regim special de sprijin în Republica Moldova, potrivit proiectului noii Legi cu privire la investiții, examinat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat. Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și vizează stimularea investițiilor private în sectoare cu potențial înalt de creștere și inovare.

Conform proiectului, investițiile de minimum 10 milioane de euro vor fi calificate drept investiții strategice și vor beneficia în primul rând de facilități administrative, precum proceduri simplificate, termene clare de autorizare și asistență prin mecanismul de tip „ghișeu unic”, gestionat de Agenția de Investiții din Moldova.

În același timp, proiectul stabilește praguri distincte pentru facilitățile suplimentare acordate de stat. Astfel, facilitățile funciare sunt prevăzute doar pentru investițiile cu o valoare de cel puțin 25 de milioane de euro și pot include transmiterea terenurilor din proprietatea publică în comodat sau în superficie, fără plata chiriei sau redevenței anuale, pe o perioadă de până la 49 de ani, precum și anumite scutiri sau amânări de la plata taxelor locale, cu acordul autorităților administrației publice locale.

Pentru investițiile care depășesc pragul de 50 de milioane de euro, Guvernul va putea încheia acorduri speciale de investiții, menite să reducă riscurile și să ofere un cadru clar de sprijin pentru implementarea proiectelor. Legea va reglementa investițiile realizate de persoane fizice și juridice, rezidente sau nerezidente, cu domiciliul sau sediul permanent în Republica Moldova sau în afara țării, fără a se aplica investițiilor publice sau celor realizate de organizații necomerciale în scopuri sociale, educaționale, filantropice, științifice sau religioase.

Un capitol distinct este dedicat investitorilor străini, care vor avea dreptul să transfere liber, în valută liber convertibilă, profiturile și alte venituri obținute din activitatea investițională, cu condiția achitării obligațiilor fiscale față de stat, și să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, cu excepția terenurilor agricole și a celor din fondul silvic.

Autoritățile estimează că noul cadru legal va contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și mai atractiv pentru investițiile mari, capabile să accelereze modernizarea economiei și apropierea Republica Moldova de standardele Uniunii Europene.