Averea familiei şefei de la Curtea de Apel Chişinău: casă de lux, spaţii comerciale şi afaceri în agricultură

Preşedinta interimară a Curţii de Apel Chişinău, Ana Panov, deţine împreună cu soţul mai multe afaceri, în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol. Familia Panov locuieşte într-o casă amplasată într-un cartier select din sectorul Centru al Capitalei, al cărei preţ declarat este cu mult sub cel de piaţă. Magistrata susţine că de toate afacerile se ocupă soţul, iar casa a fost construită pe parcursul mai multor ani, scrie anticoruptie.md.

Ana Panov este judecătoare în Curtea de Apel Chişinău din 2010, iar la 15 iunie curent a fost desemnată de către preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă, să asigure interimatul funcţiei de preşedinte al instanţei.

Casa de milioane, la preţul terenului

Casa familiei Panov se regăseşte într-un cartier de elită, amplasat mai la vale de Spitalul Clinic Republican. În cartierul respectiv îşi duc traiul mai mulţi oameni de afaceri, funcţionari publici şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice în Republica Moldova. Preţul pentru chiria unei case din acest cartier este de 2.500 de euro pe lună.

Casa cuplului Vasile şi Ana Panov are 270 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 5 ari. Datele cadastrale arată că familia a intrat în posesia terenului în decembrie 1999, iar casa a fost dată în exploatare în septembrie 2008.

Casa are trei nivele, iar gospodăria este îngrădită de un gard cu înălţimea de cca 2 metri. Magistrata a raportat casa la preţul de 1.013.316 de lei, cca 48 de mii de euro. Acesta este preţul de piaţă al unui teren pentru construcţii din zona respectivă. Preţul unui imobil din cartierele de elită din Chişinău începe de la 200 de mii de euro.

„Casa mea costă atât cât am declarat-o pentru că noi am construit-o timp îndelungat, vre-o 8-9 ani. Am avut apartament, l-am vândut şi am construit casa. La anii mei, pot să-mi permit să am o casă?”, ne-a declarat Ana Panov.

Afacerile din agricultură

Soţul magistratei, Vasile Panov, este fondatorul şi administratorul a două firme: Întreprinderea Individuală Vasile Panov, fondată în 1995, şi societatea cu răspundere limitată, Davicea-com, fondată în 2006, cu genuri de activitate în agricultură şi comerţ. Bărbatul mai deţine şi o cotă de 15 la sută din SRL Pastrans, o întreprindere prestatoare de servicii în domeniul transporturilor.

În perioada anilor 2008-2019, Vasile Panov a cumpărat peste 220 de hectare de teren agricol, în raionul Căuşeni, pentru care a scos din buzunar 2,9 milioane de lei. Acesta este cultivat cu cereale, iar 20 de hectare le-a plantat cu cătină albă.

Într-un interviu oferit unui portal agricol, Vasile Panov a declarat că primele cinci hectare le-a plantat în 2016, iar restul, în 2017. Antreprenorul a precizat că a cumpărat materialul săditor peste hotare, iar cheltuielile pentru plantarea unui hectar de cătină se ridică la 5000 de euro. Astfel, familia Panov a cheltuit pentru plantaţie, în afara cheltuielilor ce ţin de procurarea terenului, 100.000 de euro sau 2.121.860 de lei.

Vasile Panov a mai spus că îngrijeşte plantaţia de cătină împreună cu membrii familiei sale.

Anul trecut, întreprinderea lui Vasile Panov a obţinut de la stat o subvenţie nerambursabilă în agricultură, de 386.148 de lei, pentru compensarea cheltuielor la cultivarea cerealelor, plantarea cătinei şi procurarea unui tractor.

În 2017, Vasile Panov a procurat un autocamion KAMAZ, fabricat în anul 1982, pentru care ar fi achitat 20 de mii de lei.

În 2018, agricultorul a mai cumpărat un tractor Lovol TB 754, nou-nouţ, în valoare de 280 000 lei. În acelaşi an, Panov a mai procurat şi o maşină agricolă, pentru care a plătit 69 500 de lei.

Afacerile din Chişinău

Întreprinderea Vasile Panov gestionează o piaţă de flori pe strada Cuza Vodă din Chişinău. Piaţa este amplasată de-a lungul trotuarului, pe un teren cu suprafaţa de 0,0463 ha, luat în arendă de la Primăria Chişinău.

Întreprinderea lui Panov dă în chirie micilor antreprenori locurile de comerţ, încasând de la fiecare 2000 de lei. În piaţă sunt 12 buticuri. Astfel, întreprinderea are lunar un venit din arendă de cel puţin 24.000 lei.

Familia mai deţine în proprietate un spațiu comercial cu suprafața de 400 metri pătraţi, procurat cu 5 518 954 lei în anul 2004.
Alte două imobile, cu suprafața de 946 m.p. și 388,4 m.p., în valoare de 266 000 lei, familia le-a procurat în 2016, în urma unei licitaţii publice.

Familia mai are în proprietate şi două terenuri, de 3 şi de 4 ari, în extravilanul oraşului Durleşti.

Veniturile

Ana Panov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 309.854, iar Vasile Panov, de 355.240 de lei. Magistrata mai beneficiază şi de o pensie lunară de 11.627 de lei.

Deşi a investit considerabil în afacerea din agricultură, familia a reuşit să facă economii de peste 320.000 de mii de lei, pe care le păstrează în câteva conturi bancare.Totodată, Vasile Panov a luat în 2020 un credit de 400.000, cu o dobândă de 9,25 la sută, scadent în 2022.

Întreprinderea Vasile Panov are un venit de 288.000 de mii de lei pe an de la piaţa de flori. Odată ce venitul raportat oficial de Vasile Panov pentru anul 2020 este de puţin peste 355 de mii de lei, rezultă că anul trecut acesta a avut venituri de 67.240 de lei din prelucrarea celor peste 220 de hectare de terenuri.

Din declaraţiile de avere prezentate de Ana Panov nu este clar dacă sunt raportate doar veniturile salariale ale lui Vasile Panov sau sunt reflectate şi dividendele din afaceri. În 2019, Ana Panov a declarat că soţul a avut venituri de la locul de muncă de 514.000 lei, în timp de profitul indicat în raportul financiar al întreprinderii individuale Vasile Panov a fost de 404 mii lei.

În Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017, Ana Panov a raportat că întreprinderea soţului a avut venituri din arendă de 1.625.081 de lei, cifra fiind echivalentă cu cifra de afaceri din raportul financiar al întreprinderii.

Magistrata, supărată că ne interesăm de averea sa

Ana Panov s-a arătat nemulţumită când i-am solicitat o declaraţie privind averea sa.

„Eu nu înţeleg de ce tocmai acum, în 2021, vă interesează averea mea? Pentru că sunt preşedintă interimară? De ce nu v-aţi interesat până acum? Şi de ce trebuie jurnaliştii să-mi verifice mie averea? Sunt organe competente, împuternicite de stat. Tot ce am declarat corespunde realităţii, nu mai am ce să adaog”, a declarat magistrata.

Ana Panov a declarat că ea nu se ocupă de afaceri, acestea fiind preocuparea soţului.

#Curtea de Apel #avere #Afaceri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.