Averea familiei şefei de la Curtea de Apel Chişinău: casă de lux, spaţii comerciale şi afaceri în agricultură

29 Iul. 2021, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2021, 10:39 // Actual //  bani.md

Preşedinta interimară a Curţii de Apel Chişinău, Ana Panov, deţine împreună cu soţul mai multe afaceri, în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol. Familia Panov locuieşte într-o casă amplasată într-un cartier select din sectorul Centru al Capitalei, al cărei preţ declarat este cu mult sub cel de piaţă. Magistrata susţine că de toate afacerile se ocupă soţul, iar casa a fost construită pe parcursul mai multor ani, scrie anticoruptie.md.

Ana Panov este judecătoare în Curtea de Apel Chişinău din 2010, iar la 15 iunie curent a fost desemnată de către preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă, să asigure interimatul funcţiei de preşedinte al instanţei.

Casa de milioane, la preţul terenului

Casa familiei Panov se regăseşte într-un cartier de elită, amplasat mai la vale de Spitalul Clinic Republican. În cartierul respectiv îşi duc traiul mai mulţi oameni de afaceri, funcţionari publici şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice în Republica Moldova. Preţul pentru chiria unei case din acest cartier este de 2.500 de euro pe lună.

Casa cuplului Vasile şi Ana Panov are 270 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 5 ari. Datele cadastrale arată că familia a intrat în posesia terenului în decembrie 1999, iar casa a fost dată în exploatare în septembrie 2008.

Casa are trei nivele, iar gospodăria este îngrădită de un gard cu înălţimea de cca 2 metri. Magistrata a raportat casa la preţul de 1.013.316 de lei, cca 48 de mii de euro. Acesta este preţul de piaţă al unui teren pentru construcţii din zona respectivă. Preţul unui imobil din cartierele de elită din Chişinău începe de la 200 de mii de euro.

„Casa mea costă atât cât am declarat-o pentru că noi am construit-o timp îndelungat, vre-o 8-9 ani. Am avut apartament, l-am vândut şi am construit casa. La anii mei, pot să-mi permit să am o casă?”, ne-a declarat Ana Panov.

Afacerile din agricultură

Soţul magistratei, Vasile Panov, este fondatorul şi administratorul a două firme: Întreprinderea Individuală Vasile Panov, fondată în 1995, şi societatea cu răspundere limitată, Davicea-com, fondată în 2006, cu genuri de activitate în agricultură şi comerţ. Bărbatul mai deţine şi o cotă de 15 la sută din SRL Pastrans, o întreprindere prestatoare de servicii în domeniul transporturilor.

În perioada anilor 2008-2019, Vasile Panov a cumpărat peste 220 de hectare de teren agricol, în raionul Căuşeni, pentru care a scos din buzunar 2,9 milioane de lei. Acesta este cultivat cu cereale, iar 20 de hectare le-a plantat cu cătină albă.

Într-un interviu oferit unui portal agricol, Vasile Panov a declarat că primele cinci hectare le-a plantat în 2016, iar restul, în 2017. Antreprenorul a precizat că a cumpărat materialul săditor peste hotare, iar cheltuielile pentru plantarea unui hectar de cătină se ridică la 5000 de euro. Astfel, familia Panov a cheltuit pentru plantaţie, în afara cheltuielilor ce ţin de procurarea terenului, 100.000 de euro sau 2.121.860 de lei.

Vasile Panov a mai spus că îngrijeşte plantaţia de cătină împreună cu membrii familiei sale.

Anul trecut, întreprinderea lui Vasile Panov a obţinut de la stat o subvenţie nerambursabilă în agricultură, de 386.148 de lei, pentru compensarea cheltuielor la cultivarea cerealelor, plantarea cătinei şi procurarea unui tractor.

În 2017, Vasile Panov a procurat un autocamion KAMAZ, fabricat în anul 1982, pentru care ar fi achitat 20 de mii de lei.

În 2018, agricultorul a mai cumpărat un tractor Lovol TB 754, nou-nouţ, în valoare de 280 000 lei. În acelaşi an, Panov a mai  procurat şi o maşină agricolă, pentru care a plătit  69 500 de lei.

Afacerile din Chişinău

Întreprinderea Vasile Panov gestionează o piaţă de flori pe strada Cuza Vodă din Chişinău. Piaţa este amplasată de-a lungul trotuarului, pe un teren cu suprafaţa de 0,0463 ha, luat în arendă de la Primăria Chişinău.

Întreprinderea lui Panov dă în chirie micilor antreprenori locurile de comerţ, încasând de la fiecare 2000 de lei. În piaţă sunt 12 buticuri. Astfel, întreprinderea are lunar un venit din arendă de cel puţin 24.000 lei.

Familia mai deţine în proprietate un spațiu comercial cu suprafața de 400 metri pătraţi, procurat cu  5 518 954 lei în anul 2004.
Alte două imobile, cu suprafața de 946 m.p. și 388,4 m.p., în valoare de 266 000 lei, familia le-a procurat în 2016, în urma unei licitaţii publice.

Familia mai are în proprietate şi două terenuri, de 3 şi de 4 ari, în extravilanul oraşului Durleşti.

Veniturile

Ana Panov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 309.854, iar Vasile Panov, de 355.240 de lei. Magistrata mai beneficiază şi de o pensie lunară de 11.627 de lei.

Deşi a investit considerabil în afacerea din agricultură, familia a reuşit să facă economii de peste 320.000 de mii de lei, pe care le păstrează în câteva conturi bancare.Totodată, Vasile Panov a luat în 2020 un credit de 400.000, cu o dobândă de 9,25 la sută, scadent în 2022.

Întreprinderea Vasile Panov are un venit de 288.000 de mii de lei pe an de la piaţa de flori. Odată ce venitul raportat oficial de Vasile Panov pentru anul 2020 este de puţin peste 355 de mii de lei, rezultă că anul trecut acesta a avut venituri de 67.240 de lei din prelucrarea celor peste 220 de hectare de terenuri.

Din declaraţiile de avere prezentate de Ana Panov nu este clar dacă sunt raportate doar veniturile salariale ale lui Vasile Panov sau sunt reflectate şi dividendele din afaceri. În 2019, Ana Panov a declarat că soţul a avut venituri de la locul de muncă de 514.000 lei, în timp de profitul indicat în raportul financiar al întreprinderii individuale Vasile Panov a fost de 404 mii lei.

În Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017, Ana Panov a raportat că întreprinderea soţului a avut venituri din arendă de 1.625.081 de lei, cifra fiind echivalentă cu cifra de afaceri din raportul financiar al întreprinderii.

Magistrata, supărată că ne interesăm de averea sa

Ana Panov s-a arătat nemulţumită când i-am solicitat o declaraţie privind averea sa.

„Eu nu înţeleg de ce tocmai acum, în 2021, vă interesează averea mea? Pentru că sunt preşedintă interimară? De ce nu v-aţi interesat până acum? Şi de ce trebuie jurnaliştii să-mi verifice mie averea? Sunt organe competente, împuternicite de stat. Tot ce am declarat corespunde realităţii, nu mai am ce să adaog”, a declarat magistrata.

Ana Panov a declarat că ea nu se ocupă de afaceri, acestea fiind preocuparea soţului.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală