Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani. În PREMIERĂ, China a depășit SUA

Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimele două decenii, iar China a reuşit să depăşească pentru prima dată Statele Unite, obţinând astfel prima poziţie într-o analiză efectuată de grupul de consultanţă McKinsey, conform Bloomberg.

Cercetarea ia în calcul bilanţurile naţionale din zece ţări, care reprezintă peste 60% din veniturile înregistrate la nivel global: China, SUA, Germania, Franţa, Regatul Unit, Canada, Australia, Japonia, Mexic şi Suedia, scrie Ziarul Financiar.

„Suntem mai bogaţi decât am fost vreodată”, spune Jan Mischke, partener în cadrul McKinsey Global Institute din Zurich.

În 2020, averea netă la nivel mondial a crescut la 515 trilioane de dolari (515.000 de miliarde de dolari), de la 156 de trilioane în 2000. China constituie o aproape treime din totalul creşterilor, în contextul în care averea totală a cetăţenilor a crescut la 120 de trilioane de la 7 trilioane în 2000, cu un an înainte să se alăture Organizaţiei Mondiale a Comerţului, decizie care a alimentat ascensiunea economică a ţării.

În aceeaşi perioadă, averea netă a Statelor Unite s-a dublat şi a ajuns astfel la 90 de trilioane de dolari. În ambele ţări – primele două economii ale lumii – cele mai bogate 10% din gospodării deţin două treimi din totalul averii nete , iar numărul a crescut considerabil de-a lungul ultimelor două decenii.

Potrivit McKinsey, 68% din averea netă la nivel global vine din real estate. Bilanţul este completat de infrastructură, utilaje şi echipamente, şi într-o măsură mai mică, de aşa-zisele active necorporale, precum patentele şi proprietatea intelectuală. Activele financiare nu sunt luate în considerare deoarece sunt compensate prin datorii.

Evoluţia din ultimele două decenii a depăşit creşterile înregistrate de PIB-ul global şi a fost alimentată de preţurile tot mai mari ale industriei imobiliare şi de reducerea ratelor dobânzilor. McKinsey argumentează că preţurile activelor sunt cu 50% peste media pe termen lung, calculată în funcţie de veniturile actuale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fenomenului.

O soluţie ar fi găsirea unor investiţii mai productive care ar stimula PIB-ul global. La polul opus, cel mai pesimist scenariu implică prăbuşirea preţurilor activelor, eveniment ce ar şterge o treime din averea la nivel mondial, punând-o în linie cu veniturile actuale.

#avere #bani #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.