Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani. În PREMIERĂ, China a depășit SUA

Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimele două decenii, iar China a reuşit să depăşească pentru prima dată Statele Unite, obţinând astfel prima poziţie într-o analiză efectuată de grupul de consultanţă McKinsey, conform Bloomberg.

Cercetarea ia în calcul bilanţurile naţionale din zece ţări, care reprezintă peste 60% din veniturile înregistrate la nivel global: China, SUA, Germania, Franţa, Regatul Unit, Canada, Australia, Japonia, Mexic şi Suedia, scrie Ziarul Financiar.

„Suntem mai bogaţi decât am fost vreodată”, spune Jan Mischke, partener în cadrul McKinsey Global Institute din Zurich.

În 2020, averea netă la nivel mondial a crescut la 515 trilioane de dolari (515.000 de miliarde de dolari), de la 156 de trilioane în 2000. China constituie o aproape treime din totalul creşterilor, în contextul în care averea totală a cetăţenilor a crescut la 120 de trilioane de la 7 trilioane în 2000, cu un an înainte să se alăture Organizaţiei Mondiale a Comerţului, decizie care a alimentat ascensiunea economică a ţării.

În aceeaşi perioadă, averea netă a Statelor Unite s-a dublat şi a ajuns astfel la 90 de trilioane de dolari. În ambele ţări – primele două economii ale lumii – cele mai bogate 10% din gospodării deţin două treimi din totalul averii nete , iar numărul a crescut considerabil de-a lungul ultimelor două decenii.

Potrivit McKinsey, 68% din averea netă la nivel global vine din real estate. Bilanţul este completat de infrastructură, utilaje şi echipamente, şi într-o măsură mai mică, de aşa-zisele active necorporale, precum patentele şi proprietatea intelectuală. Activele financiare nu sunt luate în considerare deoarece sunt compensate prin datorii.

Evoluţia din ultimele două decenii a depăşit creşterile înregistrate de PIB-ul global şi a fost alimentată de preţurile tot mai mari ale industriei imobiliare şi de reducerea ratelor dobânzilor. McKinsey argumentează că preţurile activelor sunt cu 50% peste media pe termen lung, calculată în funcţie de veniturile actuale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fenomenului.

O soluţie ar fi găsirea unor investiţii mai productive care ar stimula PIB-ul global. La polul opus, cel mai pesimist scenariu implică prăbuşirea preţurilor activelor, eveniment ce ar şterge o treime din averea la nivel mondial, punând-o în linie cu veniturile actuale.

#avere #bani #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.