Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani. În PREMIERĂ, China a depășit SUA

15 Nov. 2021, 16:31
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
15 Nov. 2021, 16:31 // Au Bani //  MD Bani

Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimele două decenii, iar China a reuşit să depăşească pentru prima dată Statele Unite, obţinând astfel prima poziţie într-o analiză efectuată de grupul de consultanţă McKinsey, conform Bloomberg.

Cercetarea ia în calcul bilanţurile naţionale din zece ţări, care reprezintă peste 60% din veniturile înregistrate la nivel global: China, SUA, Germania, Franţa, Regatul Unit, Canada, Australia, Japonia, Mexic şi Suedia, scrie Ziarul Financiar.

„Suntem mai bogaţi decât am fost vreodată”, spune Jan Mischke, partener în cadrul McKinsey Global Institute din Zurich.

În 2020, averea netă la nivel mondial a crescut la 515 trilioane de dolari (515.000 de miliarde de dolari), de la 156 de trilioane în 2000. China constituie o aproape treime din totalul creşterilor, în contextul în care averea totală a cetăţenilor a crescut la 120 de trilioane de la 7 trilioane în 2000, cu un an înainte să se alăture Organizaţiei Mondiale a Comerţului, decizie care a alimentat ascensiunea economică a ţării.

În aceeaşi perioadă, averea netă a Statelor Unite s-a dublat şi a ajuns astfel la 90 de trilioane de dolari. În ambele ţări – primele două economii ale lumii – cele mai bogate 10% din gospodării deţin două treimi din totalul averii nete , iar numărul a crescut considerabil de-a lungul ultimelor două decenii.

Potrivit McKinsey, 68% din averea netă la nivel global vine din real estate. Bilanţul este completat de infrastructură, utilaje şi echipamente, şi într-o măsură mai mică, de aşa-zisele active necorporale, precum patentele şi proprietatea intelectuală. Activele financiare nu sunt luate în considerare deoarece sunt compensate prin datorii.

Evoluţia din ultimele două decenii a depăşit creşterile înregistrate de PIB-ul global şi a fost alimentată de preţurile tot mai mari ale industriei imobiliare şi de reducerea ratelor dobânzilor. McKinsey argumentează că preţurile activelor sunt cu 50% peste media pe termen lung, calculată în funcţie de veniturile actuale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fenomenului.

O soluţie ar fi găsirea unor investiţii mai productive care ar stimula PIB-ul global. La polul opus, cel mai pesimist scenariu implică prăbuşirea preţurilor activelor, eveniment ce ar şterge o treime din averea la nivel mondial, punând-o în linie cu veniturile actuale.

Realitatea Live

Ceremonia de inaugurare a Trainingul Regional privind combaterea traficului ilicit de bunuri culturale ucrainene
01 Apr. 2025, 11:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Apr. 2025, 11:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În sezonul iulie 2024 – februarie 2025, Republica Moldova a exportat 99,7 mii tone de rapiță, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. Deși nu a fost atins recordul absolut din sezonul trecut (272 mii tone), volumul exportat depășește clar media ultimului deceniu, confirmând interesul crescut pentru această cultură oleaginoasă.

Această performanță este alimentată de extinderea suprafețelor însămânțate și de cererea constantă pe piețele externe, într-un context în care rapița rămâne una dintre culturile agricole cele mai rezistente la secetă și cele mai rentabile pentru fermierii moldoveni.

Exporturile de rapiță au generat 902 milioane lei în sezonul curent, în scădere față de peste 2 miliarde lei în sezonul anterior, dar apropiate de nivelul din 2022/2023 (938 milioane lei). Prețul mediu actual este sub cel din 2022/2023 (11,56 lei/kg), dar rămâne semnificativ mai bun decât în perioada de supraproducție din anul trecut (7,48 lei/kg). Cel mai ridicat preț din sezon a fost înregistrat în ianuarie 2025 – 10,27 lei/kg, urmat de o ușoară scădere în lunile următoare.

Luna iulie 2024 a fost perioada de vârf a exporturilor, cu peste 38 mii tone livrate – o treime din totalul sezonului. Ulterior, volumul a scăzut gradual până la 3,3 mii tone în februarie 2025, tendință explicabilă prin caracterul sezonier al recoltării și epuizarea stocurilor.

În topul exportatorilor domină RUSAGRO-PRIM SRL, cu 33.405 tone exportate în 2024 și 10.605 tone în primele două luni și jumătate din 2025. Urmează VADALEX GRAINS SRL (13.702 tone în 2024) și GRANDO INVEST TRADING SRL (11.073 tone în 2024 + 124 tone în 2025). Alte nume importante din sector sunt ANCOM-AGRO, OROMIMEXPO, TRUST ORGANIC și AGRO-NOVA PRIM.

Din punct de vedere al destinațiilor, România a absorbit 63,4 mii tone de rapiță moldovenească, urmată de Bulgaria (21,3 mii tone) și Marea Britanie (7,7 mii tone). Aceste trei piețe au însumat peste 90% din exporturile totale. În ceea ce privește prețul mediu, Germania a oferit cel mai mult – 19,0 lei/kg, însă doar pentru 112 tone. Pe piețele principale, prețurile au fost competitive: Bulgaria – 9,5 lei/kg, România – 9,2 lei/kg, Marea Britanie – 7,8 lei/kg.

„Rapița rămâne o cultură strategică pentru agricultura moldovenească, din grupa I, cu rentabilitate ridicată și rezistență la factorii climatici”, subliniază Iurie Rija. În ciuda presiunilor internaționale și a fluctuațiilor prețurilor, Moldova își consolidează poziția ca exportator regional important, iar interesul investitorilor și al fermierilor rămâne ridicat. Perspectivele pentru anii următori sunt optimiste, mai ales în contextul în care cererea globală pentru uleiuri vegetale și biocombustibili se menține la cote înalte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!