Avertisment fără precedent de la oligarhul rus Oleg Deripaska: Rusia va rămâne fără bani în 2024

Miliardarul Oleg Deripaska a declarat că Rusia şi-ar putea găsi visteria goală încă de anul viitor şi că are nevoie de investiţii din partea unor ţări „prietene” pentru a rupe din lanţurile sancţiunilor asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Nu vor mai fi bani anul viitor”, a declarat Deripaska joi, la Forumul Economic Krasnoyarsk din Siberia. „Vom avea nevoie de investitori străini”. „Fondurile sunt deja reduse iar acest lucru a început să se simtă”, a spus Deripaska, fondatorul United Co, Rusal International PJSC, cel mai mare producător de aluminiu din afara Chinei.

Comentariile lui Deripaska sunt printre cele mai deschise declaraţii ale unui lider de afaceri rus, în condiţiile în care guvernul încearcă să dea peste cap marile companii, după ce a încheiat anul trecut cu un deficit fiscal record şi cu un buget încă pe minus la începutul anului 2023, screi ZF.

Deripaska, care a fost sancţionat de SUA din 2018, a fost, de asemenea, plasat sub sancţiuni europene după ce Rusia a atacat Ucraina în urmă cu un an. Îndelung vocal în chestiuni de politică economică, el a făcut apel la pace în săptămânile de după invazie, dar în ultimele luni a adoptat o poziţie mai precaută faţă de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit lui Deripaska, construirea unui „capitalism de stat nu este o opţiune” şi a avertizat cu privire la presiunea „serioasă” exercitată de sancţiuni.

„Rusia ar trebui să continue să dezvolte economia de piaţă”, a spus el. „Un investitor străin se va uita la modul în care un investitor rus face bani şi la condiţiile care există pe piaţă”.

Ţările care se laudă cu „resurse serioase” pot apărea ca posibili parteneri pentru Rusia, a spus Deripaska. Guvernul trebuie să se asigure că Rusia este atractivă pentru astfel de investitori, asigurând un climat de afaceri sigur, cu mai multe libertăţi economice şi concurenţă, potrivit magnatului.

„Am crezut că suntem o ţară europeană”, a spus Deripaska. „Acum, pentru următorii 25 de ani, ne vom gândi mai mult la trecutul nostru asiatic.”

#Oleg Deripaska #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.