Invadarea Ucrainei de către Rusia va afecta întreaga economie mondială, prin încetinirea creşterii economice şi majorarea inflaţiei, şi ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială pe termen mai lung, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI).
În primul rând, războiul a cauzează suferință și un flux istoric de refugiați. De asemenea, prețurile la alimente și energie vor crește considerabil. Astfel, inflaţia crește şi erodează valoarea veniturilor, perturbând comerţul, lanţul de aprovizionare şi remitenţele în ţările vecine Ucrainei. De asemenea, erodează încrederea şi produce incertitudini în rândul investitorilor, ceea ce scade valoarea activelor, înăspreşte condiţiile financiare şi ar putea duce la ieşiri de capital de pe pieţele emergente, se arată într-un articol pe site-ul FMI.
„Conflictul este o lovitură majoră la adresa economiei globale, care va afecta creşterea şi va majora preţurile”, avertizează FMI.
Instituția cu sediul la Washington anunţase că se aşteaptă să revizuiască în scădere precedenta prognoză privind o creştere de 4,4% a economiei mondiale în 2022. În postarea făcută marţi, FMI sugerează că ar putea înrăutăţi şi previziunile privind creşterea regională.
Estimările actualizate ale FMI vor fi publicate pe 19 aprilie
Ţările care au expunere directă din punct de vedere al comerţului, al turismului şi al finanţelor vor simţi presiunea în creştere, existând şi un risc mai ridicat de instabilitate în anumite regiuni, cum ar fi Africa Subsahariană, America Latină, Caucaz şi Asia Centrală. În acelaşi timp, insecuritatea alimentară va spori probabil în zone din Africa şi Orientul Mijlociu, unde ţări ca Egipt importă 80% din grâul lor din Rusia şi Ucraina, avertizează FMI.
Pe termen mai lung, „războiul ar putea afecta în mod fundamental ordinea economică globală şi geopolitică prin reconfigurarea lanţului de aprovizionare, a livrărilor de energie, a reţelelor de plăţi şi a modului în care statele vor regândi deţinerile valutare”, apreciază FMI.
Instituţia se aşteaptă la recesiuni profunde în Rusia şi Ucraina şi estimează că Europa s-ar putea confrunta cu perturbări ale importurilor de gaze naturale şi ale lanţului de aprovizionare.
Europa de Est, care a absorbit cea mai mare parte din cele trei milioane de refugiaţi ucraineni, se va confrunta, ca rezultat, cu costuri de finanţare mai ridicate.
