Avertisment OMC: Mai multe economii importante riscă să intre în recesiune

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Ngozi Okonjo-Iweala, a avertizat miercuri că mai multe economii importante se confruntă cu un risc real de a aluneca în recesiune, ca urmare a războiului din Ucraina, a creşterii preţurilor la alimente şi carburanţi, adăugând că inflaţia accelerată afectează perspectivele globale, transmite Reuters.

„Este posibil să nu se întâmple peste tot, dar mai multe ţări importante riscă să alunece în recesiune. Desigur, impactul poate fi destul de semnificativ pentru pieţele emergente şi ţările sărace, care au nevoie de cererea externă venită din partea ţărilor dezvoltate pentru a-şi reveni”, a spus Ngozi Okonjo-Iweala cu ocazia reuniuni liderilor G20 de la Bali, Indonezia.

Luna trecută, OMC a prognozat că schimburile comerciale mondiale vor creşte cu doar 1% în 2023, o încetinire semnificativă faţă de avansul de 3,5% prognozat pentru acest an.

„Sunt atât de multe incertitudini şi majoritatea riscurilor sunt orientate în jos”, precum consecinţele războiului din Ucraina şi efectele inflaţiei, a adăugat directorul general al OMC.

Cea de-a doua zi a discuţiilor dintre liderii G20 a fost perturbată de o reuniune de urgenţă organizată pentru a discuta informaţiile referitoare la o rachetă care a aterizat pe teritoriul Poloniei, ceea ce creşte incertitudinea cu privire la consecinţele economice ale războiului din Ucraina.

Okonjo-Iweala a precizat că a făcut un apel către liderii G20 să elimine restricţiile cu privire la exporturile de alimente, restricţii care s-au înmulţit şi afectează ţările sărace prin majorarea preţurilor la alimente.

Una dintre evoluţiile pozitive menţionate de Okonjo-Iweala este întâlnirea dintre preşedintele SUA, Joe Biden şi liderul chinez, Xi Jinping, cu ocazia summitului G20.

La o reuniune care a avut loc în luna septembrie, miniştrii Comerţului din grupul celor şapte state puternic industrializate (G7) au convenit să lucreze spre punerea la punct a unui sistem funcţional de soluţionare a disputelor în cadrul OMC, până în 2024.

#OMC #recesiune #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație