Republica Moldova va înregistra o creștere economică de doar 0,3% în anul 2022, sunt estimările autorităților moldovene agreate cu FMI. „Există riscuri semnificative care vin din exterior și în funcție de cum vor derula lucrurile în Ucraina vom vedea cum aceste riscuri vor continua să influențeze economia Republicii Moldova”, a declarat premiera Natalia Gavrilița.

Gavrilița susține că în contextul situației dificile s-a discutat deja cu FMI revizuirea memorandumului actual, pentru o finanțare actualizată.

În scurt timp vom avea o misiune FMI la Chișinău în cadrul căreia vom solicita finanțare adițională pentru anul 2022 și 2023. Discutăm și cu Banca Mondială și UE pentru finanțări suplimentare ca să putem acoperi cheltuielile crescânde pentru e puterii de cumpărare a populației. Este vorba de majorarea salariilor, indexarea pensiilor, compensanții și programe de reziliență economică în agricultură și antreprenori din diferite sectoare ale economiei. Vorbim și de măsuri de eficiență și securitate energetică. Avem nevoie de o politică fiscală expansivă și finanțare că să putem acoperi necesitățile de cheltuielile guvernului în contextul dificil economic”, a explicat Gavrilița.

La sfârșitul lunii decembrie 2021, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mln dolari pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni.

Programul susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.