Avertismentul FMI după demiterea lui Armașu și plecarea lui Dragalin: Anticorupția scârțâie, iar BNM trebuie „blindată”

Fondul Monetar Internațional a analizat îndeaproape demiterea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, precum și plecarea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, fără ca aceste evenimente să blocheze cooperarea cu autoritățile de la Chișinău. Precizarea a fost făcută de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, întrebată dacă aceste evoluții au generat reticență din partea instituției în revizuirea unor angajamente.

Potrivit oficialului FMI, fortificarea instituțiilor statului și a procesului de elaborare a politicilor publice rămâne o prioritate-cheie pentru Fond. În cazul Băncii Naționale, evenimentele recente au fost discutate cu autoritățile, fiind incluse măsuri suplimentare menite să consolideze independența instituției și să întărească conducerea acesteia.

„Aceste subiecte nu țin doar de angajamentele din cadrul programului de finanțare, ele sunt abordate constant și în misiunile noastre tehnice. Am analizat situația, am discutat-o cu autoritățile și au fost asumate angajamente solide”, a declarat Alina Iancu, referindu-se la BNM.

În ceea ce privește Procuratura Anticorupție, FMI constată un progres dezechilibrat și o incertitudine legată de viitorul instituției. Alina Iancu a subliniat că procuratura funcționează cu un deficit major de personal și are nevoie de resurse umane adecvate pentru a-și îndeplini mandatul.

„Instituția trebuie fortificată și trebuie să primească personalul necesar pentru a funcționa. Acest lucru este reflectat și în comunicatul nostru. În prezent, progresul în domeniul anticorupției este dezechilibrat”, a precizat șefa misiunii FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragaliin #Armașu #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.