Avioanele nu pot zbura în siguranță deasupra Moldovei! Restricțiile de zbor rămân în vigoare până în 2029

Aeroporturile și companiile aeriene din Europa vor avea de suferit din cauza capacității reduse în vara anului 2023 din cauza lipsei de personal calificat.

Restricțiile privind zborurile aeronavelor din aviația civilă, introduse după închiderea corespunzătoare a spațiului aerian deasupra Ucrainei și Rusiei, vor fi în vigoare pentru cel puțin șapte ani, potrivit concluziilor făcute de Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol).

În prognoză, experții au remarcat că trebuie așteptate măsuri adecvate în spațiul aerian al Ucrainei, Belarusului, Rusiei și Moldovei. Regulile vor fi implementate cel puțin până în 2029.

Eurocontrol a remarcat că segmentul de marfă a fost afectat semnificativ de război „din cauza operațiunilor limitate”. Traficul pe distanțe lungi se reface treptat. Experții consideră că aeroporturile și companiile aeriene ar putea suferi din nou de capacitatea scăzută în vara anului 2023 din cauza lipsei de personal calificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Călătoriile aeriene în Europa vor fi reluate complet la nivelurile pre-pandemie în 2025. Până în 2019, când a început pandemia de Covid-19, călătoriile aeriene au revenit la 9,2 milioane. Creșterea este de așteptat să ajungă la 10,3 milioane în 2023 și la 10,9 milioane în 2024. Călătoriile aeriene ar putea crește într-un ritm destul de lent până când vor atinge 11,9 milioane de persoane în 2029.

Eurocontrol vede o serie de factori care ar putea afecta călătoriile aeriene pe termen scurt și mediu. Creșterea economică în următorii doi ani este de așteptat să fie de doar 1,5 la sută. Inflația în țările europene va rămâne ridicată, la fel ca și costul transportatorilor de energie, ceea ce va provoca o degradare generală a situației economice de pe continent.

Pe 24 februarie 2022, Republica Moldova și-a închis spațiul aerian din cauza războiului din Ucraina. Ulterior, autoritățile au decis să deschidă un culoar de zbor prin România, ceea ce a permis reluarea zborurilor regulate de pasageri.

În martie 2023, compania low cost Wizz Air a decis să își suspende zborurile din Chișinău spre 13 orașe din Austria, Germania, italia, Ungaria, Cehia, Spania și Marea Britanie. Pasagerii moldoveni pot folosi drept alternativă Aeroportul Iași.

#avioane #zboruri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atunci când consumatorii comandă sushi sau rulouri cu somon într-un restaurant japonez, rareori își imaginează că acest ingredient „tradițional” este, de fapt, rezultatul uneia dintre cele mai eficiente campanii de marketing alimentar din istorie, inițiată de Norvegia în anii ’80.

În a doua jumătate a anilor 1970 și începutul anilor 1980, Norvegia a extins rapid creșterea industrială a somonului atlantic în fermele din apele reci ale Mării Norvegiei. Pe fondul saturării piețelor interne și europene, autoritățile și industria au început să caute o piață externă mare, solvabilă și cu o cultură dezvoltată a consumului de pește. Japonia s-a dovedit a fi ținta ideală.

Paradoxal însă, la acel moment, somonul era considerat în Japonia impropriu pentru consum crud, fiind asociat cu paraziți. Bucătăria japoneză tradițională folosea pentru sushi și sashimi pești precum tonul, yellowtail sau dorada, în timp ce somonul era doar gătit sau sărat. Diferența esențială consta în faptul că somonul de crescătorie norvegian nu conținea paraziți, precum Anisakis simplex, frecvent întâlniți la somonul sălbatic din Pacific.

În același timp, Japonia se confrunta cu un deficit de ton, ceea ce ducea la creșterea prețurilor, în special pentru carnea grasă ōtoro, extrem de apreciată. Somonul norvegian, sigur pentru consum crud și atractiv vizual, a devenit astfel o alternativă strategică.

Pe acest fundal a fost lansat Project Japan, o inițiativă comună a Norges sjømatråd (Consiliul Norvegian pentru Exportul de Pește) și a Ministerului Pescuitului din Norvegia. În 1985, o delegație oficială condusă de ministrul pescuitului, Thor Listau, a ajuns în Japonia pentru a promova somonul norvegian.

Strategia nu a vizat consumatorul final, ci bucătarii din restaurantele japoneze. Au fost organizate degustări închise, demonstrații culinare, recepții la ambasada Norvegiei din Tokyo și prezentări privind siguranța alimentară a somonului de crescătorie. Mesajul-cheie nu a fost schimbarea tradiției, ci soluționarea problemei deficitului de ton.

Rezultatele au apărut treptat. Primele livrări se ridicau la doar 2–3 tone pe an, însă după aproape un deceniu de efort susținut, importurile au explodat. La începutul anilor 2000, Japonia importa peste 45.000 de tone de somon norvegian anual, iar în prezent aproximativ 84% din somonul proaspăt consumat în Japonia provine din Norvegia.

Cel mai important efect a fost însă global: odată cu răspândirea bucătăriei japoneze în lume, somonul crud a devenit parte a „canonului” sushi-ului. Restaurantele din SUA, Europa sau Rusia au replicat modelul japonez, folosind în majoritate somon norvegian. Astăzi, sushi cu somon este perceput drept „clasic japonez”, deși produsul are origine europeană.

Project Japan este studiat în prezent ca un exemplu de succes de diplomație gastronomică și inginerie culturală, realizat fără conflict cu tradiția și bazat pe răbdare și planificare pe termen lung — trăsături definitorii ale modelului norvegian de politică economică și export.