Avioanele nu pot zbura în siguranță deasupra Moldovei! Restricțiile de zbor rămân în vigoare până în 2029

Aeroporturile și companiile aeriene din Europa vor avea de suferit din cauza capacității reduse în vara anului 2023 din cauza lipsei de personal calificat.

Restricțiile privind zborurile aeronavelor din aviația civilă, introduse după închiderea corespunzătoare a spațiului aerian deasupra Ucrainei și Rusiei, vor fi în vigoare pentru cel puțin șapte ani, potrivit concluziilor făcute de Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol).

În prognoză, experții au remarcat că trebuie așteptate măsuri adecvate în spațiul aerian al Ucrainei, Belarusului, Rusiei și Moldovei. Regulile vor fi implementate cel puțin până în 2029.

Eurocontrol a remarcat că segmentul de marfă a fost afectat semnificativ de război „din cauza operațiunilor limitate”. Traficul pe distanțe lungi se reface treptat. Experții consideră că aeroporturile și companiile aeriene ar putea suferi din nou de capacitatea scăzută în vara anului 2023 din cauza lipsei de personal calificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Călătoriile aeriene în Europa vor fi reluate complet la nivelurile pre-pandemie în 2025. Până în 2019, când a început pandemia de Covid-19, călătoriile aeriene au revenit la 9,2 milioane. Creșterea este de așteptat să ajungă la 10,3 milioane în 2023 și la 10,9 milioane în 2024. Călătoriile aeriene ar putea crește într-un ritm destul de lent până când vor atinge 11,9 milioane de persoane în 2029.

Eurocontrol vede o serie de factori care ar putea afecta călătoriile aeriene pe termen scurt și mediu. Creșterea economică în următorii doi ani este de așteptat să fie de doar 1,5 la sută. Inflația în țările europene va rămâne ridicată, la fel ca și costul transportatorilor de energie, ceea ce va provoca o degradare generală a situației economice de pe continent.

Pe 24 februarie 2022, Republica Moldova și-a închis spațiul aerian din cauza războiului din Ucraina. Ulterior, autoritățile au decis să deschidă un culoar de zbor prin România, ceea ce a permis reluarea zborurilor regulate de pasageri.

În martie 2023, compania low cost Wizz Air a decis să își suspende zborurile din Chișinău spre 13 orașe din Austria, Germania, italia, Ungaria, Cehia, Spania și Marea Britanie. Pasagerii moldoveni pot folosi drept alternativă Aeroportul Iași.

#avioane #zboruri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.