Avocatul Dorogoi, implicat în mai multe scandaluri, ar fi cercetat pentru falsificarea probelor

Cauză penală pornită în 2023

Potrivit surselor BANI.MD, este vorba de o cauză penală pornită în mai 2023 în care figurează numele avocatului Ion Dorogoi. Acesta este acuzat că în anul 2021, acționând din partea creditorilor, urmărind scopul inducerii în eroare a părților în proces și a instanței de judecată, contrar legii insolvabilității, a ignorat procedura legală de desfășurare a Adunării Generale a Creditorilor a companiei TatRecons. Dorogoi ar fi convocat adunarea repetată a creditorilor companiei care se afla în procedura simplificată a falimentului și dizolvare, prezentând buletinele de vot pentru Adunarea Generală prin care Dorogoi a votat în numele mai multor persoane, introducând date eronate privind locul desfășurării adunării generale a creditorilor, dar și lipsa nemotivată a administratorului de insolvabilitate.

Redacția BANI.MD a solicitat și opinia Uniunii Avocaților cu privire la activitatea lui Ion Dorogoi în domeniul avocaturii, în condițiile în care numele acestuia figurează în mai multe scandaluri. Or, până la ora publicării materialului nu am primit un răspuns.

Ion Dorogoi nu a comentat, deocamdată informațiile.

Numele lui Dorogoi, celebru în atacul raider de la maib

Numele lui Dorogoi a devenit celebru în anul 2019, când a fost reținut după ce a fost anunțat în căutare internațională și s-a predat la CNA. Presa scria că el a făcut parte dintr-un grup de persoane afiliate lui Veaceslav Platon, care au participat la atacul raider asupra acționarilor de la MAIB. Dorogoi era bănuit că ar fi trucat procedura de alegere în organele de conducere ale băncii a unor anumite persoane, cu scopul de a prelua pe căi ilicite controlul asupra unor acționari, care s-au trezit peste noapte fără acțiunile pe care le dețineau la MAIB. Potrivit materialelor cauzei penale, scopul lui Dorogoi ar fi fost obținerea de beneficii materiale. Procesul penal se află încă în derulare. Potrivit CNA, Dorogoi risca până la 15 ani de puşcărie.

„CEDO a comunicat o cerere la Guvern prin care au fost condamnate acțiunile ce ține de perchezițiilor din anul 2019 în cadrul dosarelor și eu am încheiat tranzacție de împăcare cu Guvernul ca Moldova să nu fie condamnată la CEDO, iar despăgubirea a fost stabilită în sumă de 3500 de euro”, a declarat anterior Ion Dorogoi.

Într-un răspuns pentru BANI.MD, Procuratura Anticorupție susține că: „dosarele intentate pe numele avocatului Ion Dorogoi, care a fost reținut în anul 2019 pentru spălare de bani și sustragere în proporții deosebit de mari, se află la faza de urmărire penală”.

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.