Avocatul TOPAZ demolează acuzațiile procurorilor cu insolvabilitatea fictivă: Compania pur și simplu nu poate activa

Avocatul companiei TOPAZ, Radu Dumneanu, a adus clarificări cu privire la acuzațiile de insolvabilitate fictivă formulate de procurori, afirmând că dificultățile cu care se confruntă compania nu sunt rezultatul unor acțiuni orchestrate, ci o consecință a imposibilității de a-și desfășura activitatea. Dumneanu a subliniat că de peste doi ani dosarul se află la Procuratură, dar nu există progrese semnificative, iar acuzațiile de insolvabilitate fictivă nu sunt susținute de dovezi.

„Compania TOPAZ nu mai poate funcționa din cauza închiderii unilaterale a conturilor la Energbank și Moldindconbank. În prezent, singurul cont funcțional este la OTP Bank, dar chiar și acesta este utilizat doar pentru plățile către buget, conform deciziilor Serviciului Fiscal,” a explicat avocatul.

El a adăugat că intenționează să solicite audierea unor reprezentanți ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și ai băncilor implicate pentru a clarifica cine a dispus blocarea conturilor companiei. „TOPAZ era unul dintre cei mai mari contribuabili din Republica Moldova, iar acum procesul de producție este complet blocat din cauza imposibilității de a exporta către Federația Rusă,” a mai menționat Dumneanu, adăugând că toate plățile de la cumpărători erau returnate de băncile comerciale din cauza situației internaționale.

În prezent, compania își menține activitatea doar prin închirierea spațiilor comerciale, însă înainte de criză avea numeroși angajați și acumulase datorii de 12 milioane de lei, care au fost achitate prin cesiuni de creanțe. Totuși, TOPAZ a fost forțată să ceară procedura de insolvabilitate, deoarece nu mai poate continua operațiunile comerciale.

„Dosarul a fost deschis acum doi ani, însă perchezițiile au avut loc abia recent. Dacă procurorii ar fi avut dovezi solide, ar fi trimis deja cazul în instanță. Nu s-a găsit nimic nou, doar ceea ce am oferit la începutul urmăririi penale,” a declarat Dumneanu, contestând acțiunile recente ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

În dimineața zile der astăzi, PCCOCS a anunțat că patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate într-un dosar care vizează o uzină din Chișinău asociată cu o companie rusească sancționată internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).