Avocatul TOPAZ demolează acuzațiile procurorilor cu insolvabilitatea fictivă: Compania pur și simplu nu poate activa

Avocatul companiei TOPAZ, Radu Dumneanu, a adus clarificări cu privire la acuzațiile de insolvabilitate fictivă formulate de procurori, afirmând că dificultățile cu care se confruntă compania nu sunt rezultatul unor acțiuni orchestrate, ci o consecință a imposibilității de a-și desfășura activitatea. Dumneanu a subliniat că de peste doi ani dosarul se află la Procuratură, dar nu există progrese semnificative, iar acuzațiile de insolvabilitate fictivă nu sunt susținute de dovezi.

„Compania TOPAZ nu mai poate funcționa din cauza închiderii unilaterale a conturilor la Energbank și Moldindconbank. În prezent, singurul cont funcțional este la OTP Bank, dar chiar și acesta este utilizat doar pentru plățile către buget, conform deciziilor Serviciului Fiscal,” a explicat avocatul.

El a adăugat că intenționează să solicite audierea unor reprezentanți ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și ai băncilor implicate pentru a clarifica cine a dispus blocarea conturilor companiei. „TOPAZ era unul dintre cei mai mari contribuabili din Republica Moldova, iar acum procesul de producție este complet blocat din cauza imposibilității de a exporta către Federația Rusă,” a mai menționat Dumneanu, adăugând că toate plățile de la cumpărători erau returnate de băncile comerciale din cauza situației internaționale.

În prezent, compania își menține activitatea doar prin închirierea spațiilor comerciale, însă înainte de criză avea numeroși angajați și acumulase datorii de 12 milioane de lei, care au fost achitate prin cesiuni de creanțe. Totuși, TOPAZ a fost forțată să ceară procedura de insolvabilitate, deoarece nu mai poate continua operațiunile comerciale.

„Dosarul a fost deschis acum doi ani, însă perchezițiile au avut loc abia recent. Dacă procurorii ar fi avut dovezi solide, ar fi trimis deja cazul în instanță. Nu s-a găsit nimic nou, doar ceea ce am oferit la începutul urmăririi penale,” a declarat Dumneanu, contestând acțiunile recente ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

În dimineața zile der astăzi, PCCOCS a anunțat că patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate într-un dosar care vizează o uzină din Chișinău asociată cu o companie rusească sancționată internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.