Avocatul TOPAZ demolează acuzațiile procurorilor cu insolvabilitatea fictivă: Compania pur și simplu nu poate activa

Avocatul companiei TOPAZ, Radu Dumneanu, a adus clarificări cu privire la acuzațiile de insolvabilitate fictivă formulate de procurori, afirmând că dificultățile cu care se confruntă compania nu sunt rezultatul unor acțiuni orchestrate, ci o consecință a imposibilității de a-și desfășura activitatea. Dumneanu a subliniat că de peste doi ani dosarul se află la Procuratură, dar nu există progrese semnificative, iar acuzațiile de insolvabilitate fictivă nu sunt susținute de dovezi.

„Compania TOPAZ nu mai poate funcționa din cauza închiderii unilaterale a conturilor la Energbank și Moldindconbank. În prezent, singurul cont funcțional este la OTP Bank, dar chiar și acesta este utilizat doar pentru plățile către buget, conform deciziilor Serviciului Fiscal,” a explicat avocatul.

El a adăugat că intenționează să solicite audierea unor reprezentanți ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și ai băncilor implicate pentru a clarifica cine a dispus blocarea conturilor companiei. „TOPAZ era unul dintre cei mai mari contribuabili din Republica Moldova, iar acum procesul de producție este complet blocat din cauza imposibilității de a exporta către Federația Rusă,” a mai menționat Dumneanu, adăugând că toate plățile de la cumpărători erau returnate de băncile comerciale din cauza situației internaționale.

În prezent, compania își menține activitatea doar prin închirierea spațiilor comerciale, însă înainte de criză avea numeroși angajați și acumulase datorii de 12 milioane de lei, care au fost achitate prin cesiuni de creanțe. Totuși, TOPAZ a fost forțată să ceară procedura de insolvabilitate, deoarece nu mai poate continua operațiunile comerciale.

„Dosarul a fost deschis acum doi ani, însă perchezițiile au avut loc abia recent. Dacă procurorii ar fi avut dovezi solide, ar fi trimis deja cazul în instanță. Nu s-a găsit nimic nou, doar ceea ce am oferit la începutul urmăririi penale,” a declarat Dumneanu, contestând acțiunile recente ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

În dimineața zile der astăzi, PCCOCS a anunțat că patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate într-un dosar care vizează o uzină din Chișinău asociată cu o companie rusească sancționată internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.