Avocatul TOPAZ demolează acuzațiile procurorilor cu insolvabilitatea fictivă: Compania pur și simplu nu poate activa

Avocatul companiei TOPAZ, Radu Dumneanu, a adus clarificări cu privire la acuzațiile de insolvabilitate fictivă formulate de procurori, afirmând că dificultățile cu care se confruntă compania nu sunt rezultatul unor acțiuni orchestrate, ci o consecință a imposibilității de a-și desfășura activitatea. Dumneanu a subliniat că de peste doi ani dosarul se află la Procuratură, dar nu există progrese semnificative, iar acuzațiile de insolvabilitate fictivă nu sunt susținute de dovezi.

„Compania TOPAZ nu mai poate funcționa din cauza închiderii unilaterale a conturilor la Energbank și Moldindconbank. În prezent, singurul cont funcțional este la OTP Bank, dar chiar și acesta este utilizat doar pentru plățile către buget, conform deciziilor Serviciului Fiscal,” a explicat avocatul.

El a adăugat că intenționează să solicite audierea unor reprezentanți ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și ai băncilor implicate pentru a clarifica cine a dispus blocarea conturilor companiei. „TOPAZ era unul dintre cei mai mari contribuabili din Republica Moldova, iar acum procesul de producție este complet blocat din cauza imposibilității de a exporta către Federația Rusă,” a mai menționat Dumneanu, adăugând că toate plățile de la cumpărători erau returnate de băncile comerciale din cauza situației internaționale.

În prezent, compania își menține activitatea doar prin închirierea spațiilor comerciale, însă înainte de criză avea numeroși angajați și acumulase datorii de 12 milioane de lei, care au fost achitate prin cesiuni de creanțe. Totuși, TOPAZ a fost forțată să ceară procedura de insolvabilitate, deoarece nu mai poate continua operațiunile comerciale.

„Dosarul a fost deschis acum doi ani, însă perchezițiile au avut loc abia recent. Dacă procurorii ar fi avut dovezi solide, ar fi trimis deja cazul în instanță. Nu s-a găsit nimic nou, doar ceea ce am oferit la începutul urmăririi penale,” a declarat Dumneanu, contestând acțiunile recente ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

În dimineața zile der astăzi, PCCOCS a anunțat că patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate într-un dosar care vizează o uzină din Chișinău asociată cu o companie rusească sancționată internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.