Bagajul de mână: Standardele stabilite de Wizzair, AirMoldova, FlyOne și HiSky

De obicei, companiile aeriene își stabilesc propriile standarde și mărimi pentru bagajul de mână. În acest context se recomandă să consulți cerințele fiecărei companii aeriene.

Iată care sunt standardele companiilor aeriene care efectuează zboruri de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Air Moldova: greutatea bagajului de până la 8 kg și nu mai mult de 115 cm (50x40x25), inclusiv roți, mânere, buzunare laterale etc. Pe lângă bagajul de mână, este permis un singur articol personal (geanta mică sau rucsac).

⠀

Wizzair: până la 10 kg greutate și nu mai mult de 40x30x20 cm, inclusiv roți, mânere, etc. (geantă pentru laptop, geantă de mână sau rucsac mic).

⠀

Flyone: Bagajul de mână trebuie să corespundă la mărimile: 40x30x20, inclusiv roți, mânere sau buzunare laterale, și e permis doar un singur articol.

HiSky: Bagajul de mână trebuie să fie de maxim 8 kg, cu dimensiunile 40X30X20 cm.

Lista obiectelor interzise în bagajul de mână la zbor :

Recipientele de lichid de peste 100 ml, inclusiv articolele de igienă: gel de duș, șampon, parfum și altele. Se permite transportarea în bagajul de mână a recipientelor cu lichide a câte 100 ml de până la 1 litru. Conform noilor reguli, produsele lichide trebuie să fie în pungi de plastic care sa trebuie fie sigilate.
Obiectele ascuțite – este interzisă împachetarea în bagajul de mână a obiectelor ascuțite ce pot fi folosite ca armă. Astfel de obiecte pot fi împachetate în bagajul de cală.
Arme. Echipamentul sportiv voluminos sau care poate fi folosit ca armă.
Unelte – dacă vrei să transporți o șurubelniță sau un ciocan mai bine le împachetezi în bagajul de cală.
Chibrite, brichete și alte obiecte inflamabile.
Carne, fructe, legume și alte produse agricole.

#bagaj de mana #dimensiuni #companii aeriene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).