Banca Angliei va înregistra pierderi majore din achizițiile de obligaţiuni făcute pentru a susţine economia Regatului

Pierderile Băncii Angliei din obligaţiunile cumpărate pentru a susţine economia Regatului Unit după criza financiară vor fi ”material mai mari decât se prevedea, până la jumătatea deceniului”, potrivit Deutsche Bank, transmite CNBC.

Potrivit News.ro, care citează CNBC, la sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline (189 de miliarde de dolari) din facilitatea de cumpărare de active (APF).

Programul s-a derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008.

Banca Angliei a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, în timp ce ratele dobânzilor au fost scăzute din punct de vedere istoric.

Cu toate acestea, banca centrală a început să retragă această poziţie la sfârşitul anului trecut, iniţial prin oprirea reinvestiţiilor în activele aflate la scadenţă şi apoi prin vânzarea activă a obligaţiunilor, într-un ritm estimat de 80 de miliarde de lire sterline pe an, începând cu octombrie 2022.

Atât Trezoreria, cât şi Banca Angliei ştiau când a fost implementat APF că profiturile sale timpurii (123,8 miliarde de lire sterline în septembrie anul trecut) vor deveni pierderi odată cu creşterea ratelor dobânzilor.

Cu toate acestea, ritmul în care banca centrală a fost nevoită să înăsprească politica monetară în încercarea de a tempera inflaţia înseamnă că costurile au crescut peste aşteptări.

Dobânzile mai mari au condus la scăderea valorii obligaţiunilor guvernamentale achiziţionate – cunoscute sub numele de gilts, exact când BOE a început să le vândă în pierdere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #pierderi #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.