Banca Angliei va înregistra pierderi majore din achizițiile de obligaţiuni făcute pentru a susţine economia Regatului

Pierderile Băncii Angliei din obligaţiunile cumpărate pentru a susţine economia Regatului Unit după criza financiară vor fi ”material mai mari decât se prevedea, până la jumătatea deceniului”, potrivit Deutsche Bank, transmite CNBC.

Potrivit News.ro, care citează CNBC, la sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline (189 de miliarde de dolari) din facilitatea de cumpărare de active (APF).

Programul s-a derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008.

Banca Angliei a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, în timp ce ratele dobânzilor au fost scăzute din punct de vedere istoric.

Cu toate acestea, banca centrală a început să retragă această poziţie la sfârşitul anului trecut, iniţial prin oprirea reinvestiţiilor în activele aflate la scadenţă şi apoi prin vânzarea activă a obligaţiunilor, într-un ritm estimat de 80 de miliarde de lire sterline pe an, începând cu octombrie 2022.

Atât Trezoreria, cât şi Banca Angliei ştiau când a fost implementat APF că profiturile sale timpurii (123,8 miliarde de lire sterline în septembrie anul trecut) vor deveni pierderi odată cu creşterea ratelor dobânzilor.

Cu toate acestea, ritmul în care banca centrală a fost nevoită să înăsprească politica monetară în încercarea de a tempera inflaţia înseamnă că costurile au crescut peste aşteptări.

Dobânzile mai mari au condus la scăderea valorii obligaţiunilor guvernamentale achiziţionate – cunoscute sub numele de gilts, exact când BOE a început să le vândă în pierdere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #pierderi #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirile continuă să apese pe bugetele moldovenilor. În luna noiembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au crescut cu 0,3% față de luna octombrie, iar rata anuală a inflației s-a menținut la nivelul de 7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu începutul anului, prețurile sunt mai mari cu 5,9%.

Creșterea lunară a inflației a fost determinată, în principal, de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor prestate populației. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu circa 0,6%, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la majorarea indicelui general al prețurilor, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere medie de 0,4%.

Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la ouăle de găină, care s-au majorat cu aproape 19% într-o singură lună, urmate de peștele și fructele de mare sărate și afumate, cu aproape 10%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,7%. În același timp, fructele proaspete s-au ieftinit cu peste 4%, iar legumele cu circa 3,5%, temperând creșterea generală a prețurilor alimentare.

La capitolul mărfuri nealimentare, combustibilii și carburanții au fost principalul factor de presiune. Prețurile acestora au crescut, în medie, cu 2,1%, motorina scumpindu-se cu peste 6%, benzina cu aproape 2%, iar brichetele, peletele și cărbunele înregistrând, la rândul lor, majorări. De asemenea, medicamentele au fost mai scumpe cu aproximativ 0,8% față de luna octombrie.

Și serviciile au continuat să se scumpească. În noiembrie, tarifele pentru colectarea deșeurilor au crescut cu 2,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,5%. Cele mai mari creșteri din acest segment au fost înregistrate la transportul aerian, unde prețurile au urcat cu peste 6% într-o singură lună.

Privită în ansamblu, inflația de la începutul anului arată o creștere de 5,9% a prețurilor medii de consum, cu majorări de 5,7% la produsele alimentare, 2,4% la mărfurile nealimentare și aproape 11% la servicii. În ritm anual, serviciile rămân principalul motor al scumpirilor, cu un avans de peste 14% față de noiembrie 2024, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 6,3%, iar mărfurile nealimentare cu 2,7%.

În comparație cu alte state din regiune, rata lunară a inflației din Republica Moldova, de 0,3%, a fost mai mică decât cea înregistrată în Turcia sau Croația, dar peste nivelurile raportate în Polonia, Slovenia ori statele baltice, unde prețurile au stagnat sau chiar au scăzut ușor.

Potrivit BNM, inflația medie anuală este estimată la 7,7% pentru 2025 și 4,3% pentru 2026, potrivit rundei curente de prognoză.