Banca Angliei va înregistra pierderi majore din achizițiile de obligaţiuni făcute pentru a susţine economia Regatului

Pierderile Băncii Angliei din obligaţiunile cumpărate pentru a susţine economia Regatului Unit după criza financiară vor fi ”material mai mari decât se prevedea, până la jumătatea deceniului”, potrivit Deutsche Bank, transmite CNBC.

Potrivit News.ro, care citează CNBC, la sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline (189 de miliarde de dolari) din facilitatea de cumpărare de active (APF).

Programul s-a derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008.

Banca Angliei a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, în timp ce ratele dobânzilor au fost scăzute din punct de vedere istoric.

Cu toate acestea, banca centrală a început să retragă această poziţie la sfârşitul anului trecut, iniţial prin oprirea reinvestiţiilor în activele aflate la scadenţă şi apoi prin vânzarea activă a obligaţiunilor, într-un ritm estimat de 80 de miliarde de lire sterline pe an, începând cu octombrie 2022.

Atât Trezoreria, cât şi Banca Angliei ştiau când a fost implementat APF că profiturile sale timpurii (123,8 miliarde de lire sterline în septembrie anul trecut) vor deveni pierderi odată cu creşterea ratelor dobânzilor.

Cu toate acestea, ritmul în care banca centrală a fost nevoită să înăsprească politica monetară în încercarea de a tempera inflaţia înseamnă că costurile au crescut peste aşteptări.

Dobânzile mai mari au condus la scăderea valorii obligaţiunilor guvernamentale achiziţionate – cunoscute sub numele de gilts, exact când BOE a început să le vândă în pierdere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #pierderi #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.