Banca Angliei va înregistra pierderi majore din achizițiile de obligaţiuni făcute pentru a susţine economia Regatului

Pierderile Băncii Angliei din obligaţiunile cumpărate pentru a susţine economia Regatului Unit după criza financiară vor fi ”material mai mari decât se prevedea, până la jumătatea deceniului”, potrivit Deutsche Bank, transmite CNBC.

Potrivit News.ro, care citează CNBC, la sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline (189 de miliarde de dolari) din facilitatea de cumpărare de active (APF).

Programul s-a derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008.

Banca Angliei a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, în timp ce ratele dobânzilor au fost scăzute din punct de vedere istoric.

Cu toate acestea, banca centrală a început să retragă această poziţie la sfârşitul anului trecut, iniţial prin oprirea reinvestiţiilor în activele aflate la scadenţă şi apoi prin vânzarea activă a obligaţiunilor, într-un ritm estimat de 80 de miliarde de lire sterline pe an, începând cu octombrie 2022.

Atât Trezoreria, cât şi Banca Angliei ştiau când a fost implementat APF că profiturile sale timpurii (123,8 miliarde de lire sterline în septembrie anul trecut) vor deveni pierderi odată cu creşterea ratelor dobânzilor.

Cu toate acestea, ritmul în care banca centrală a fost nevoită să înăsprească politica monetară în încercarea de a tempera inflaţia înseamnă că costurile au crescut peste aşteptări.

Dobânzile mai mari au condus la scăderea valorii obligaţiunilor guvernamentale achiziţionate – cunoscute sub numele de gilts, exact când BOE a început să le vândă în pierdere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #pierderi #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.