Banca Angliei va înregistra pierderi majore din achizițiile de obligaţiuni făcute pentru a susţine economia Regatului

Pierderile Băncii Angliei din obligaţiunile cumpărate pentru a susţine economia Regatului Unit după criza financiară vor fi ”material mai mari decât se prevedea, până la jumătatea deceniului”, potrivit Deutsche Bank, transmite CNBC.

Potrivit News.ro, care citează CNBC, la sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline (189 de miliarde de dolari) din facilitatea de cumpărare de active (APF).

Programul s-a derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008.

Banca Angliei a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, în timp ce ratele dobânzilor au fost scăzute din punct de vedere istoric.

Cu toate acestea, banca centrală a început să retragă această poziţie la sfârşitul anului trecut, iniţial prin oprirea reinvestiţiilor în activele aflate la scadenţă şi apoi prin vânzarea activă a obligaţiunilor, într-un ritm estimat de 80 de miliarde de lire sterline pe an, începând cu octombrie 2022.

Atât Trezoreria, cât şi Banca Angliei ştiau când a fost implementat APF că profiturile sale timpurii (123,8 miliarde de lire sterline în septembrie anul trecut) vor deveni pierderi odată cu creşterea ratelor dobânzilor.

Cu toate acestea, ritmul în care banca centrală a fost nevoită să înăsprească politica monetară în încercarea de a tempera inflaţia înseamnă că costurile au crescut peste aşteptări.

Dobânzile mai mari au condus la scăderea valorii obligaţiunilor guvernamentale achiziţionate – cunoscute sub numele de gilts, exact când BOE a început să le vândă în pierdere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #pierderi #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.