„Banca bogaților” surprinde Europa cu o analiză privind ieftinirea gazelor cu 30% în această iarnă

Goldman Sachs, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, anticipează că preţurile gazelor naturale în Europa vor scădea cu aproximativ 30% în lunile următoare, transmite CNBC. Este o schimbare semnificativă a nivelurilor observate în luna august. La acea vreme, invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina şi presiunile ulterioare asupra mixului energetic al Europei au împins preţurile la cifre istorice – peste 340 de euro pe megawat oră.

Facilitatea olandeză de transfer de titluri (TTF) este principalul indicator european pentru preţurile gazelor naturale. Acesta a fost tranzacţionată marţi la aproximativ 120 de euro pe megawat oră, însă Goldman Sachs se aşteaptă ca acest indicator să scadă la 85 de euro pe megawat oră în primul trimestru al anului 2023, potrivit unei note de cercetare publicată săptămâna trecută.

Scăderea recentă a preţurilor gazelor a derivat din mai mulţi factori: depozitele de gaze ale Europei sunt practic pline pentru acest sezon de iarnă; temperaturile din această toamnă au fost mai blânde decât erau aşteptările, întârziind astfel începutul unei perioade de utilizare intensă; şi există o ofertă excesivă de gaze naturale lichefiate (GNL).

Rapoartele recente au indicat că aproximativ 60 de nave aşteaptă să-şi descarce încărcătura de GNL în Europa. Unele dintre aceste transporturi au fost cumpărate în timpul verii şi sosesc acum, umpând spaţiile de stocare.

Într-adevăr, cele mai recente date compilate de grupul industrial Gas Infrastructure Europe arată că nivelurile de stocare în Europa se situează la 94%.

În ciuda acestei analize optimiste, preţurile gazelor naturale sunt de aşteptat să crească după primele trei luni ale anului 2023 din cauza mai multor factori.

”Dacă economia Chinei îşi va reveni anul viitor, importurile de GNL ale Chinei ar putea creşte, de asemenea, împreună cu Europa”, a spus el.

China a fost cel mai mare importator mondial de GNL în 2021, potrivit Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA. Cu toate acestea, din cauza politicii sale stricte privind Covid-19, economia chineză a trebuit să se confrunte cu o serie de blocaje care au afectat creşterea. Orice schimbare a acestei abordări politice ar creşte cererea de GNL şi ar creşte preţurile şi pentru cumpărătorii europeni. În plus, stocarea de gaze a fost ajutată de livrările din Rusia, pe care UE a încercat să le elimine, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, pentru CNBC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.