Banca Mondială va aproba în curând creditul de 24,8 mln euro pentru Moldova. Cum vor fi cheltuiți banii

Vicepreședintele Băncii Mondiale, Anna Bjerde a informat că în zilele imediat următoare Banca Mondială va aproba finanțarea adițională pentru procurarea de vaccinuri anti-Covid-19, care a fost negociată cu Republica Moldova în luna martie curent, în valoare de 24,8 mil. euro. Concomitent, Banca Mondială este în așteptarea negocierii finanțărilor pentru proiectele agreate care urmează să primească resurse concesionale din partea Asociației Internaționale pentru Dezvoltare în cadrul anului fiscal 2021 al Băncii Mondiale.

Despre asta s-a vorbit în cadrul unei discuții online pe care a avut-o Delegația Republicii Moldova cu Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Anna Bjerde, în cadrul Ședintelor de Primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale.

În cadrul discuției Delegația Republicii Moldova și-a exprimat angajamentul privind continuarea implementării eficiente a proiectelor în derulare din portofoliul Băncii.

Prioritățile RM în colaborarea cu Banca Mondială

Prioritățile în colaborarea cu Banca Mondială în perioada ce urmează sunt: elaborarea noului cadru de parteneriat pentru următorii 4 ani, dar și agrearea unui set de măsuri de politici care va sta la baza deblocării finanțării deficitului bugetar al țării.

În finalul discuției, Vicepreședintele Băncii Mondiale a informat Delegația Republicii Moldova despre faptul că mandatul managerului de țară pentru Republica Moldova, Dna Anna Akhalkatsi se încheie în vara anului curent, astfel fiind prezentat noul manager de țară – Dna Inguna Dobraja.

#banca Mondială #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.