Banca Naţională a Elveţiei deschide sarabanda scăderilor de dobândă la nivel mondial

Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a decis joi să reducă dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii doi ani, preluând astfel iniţiativa în raport cu alte mari bănci centrale din întreaga lume care sunt aşteptate să urmeze exemplul în cursul acestui an, transmite AFP.

Banca Angliei ar urma să anunţe şi ea decizia de politică monetară în cursul după-amiezii însă analiştii mizează pe menţinerea statu quo-ului. Kathleen Brooks, analist la XTB, estimează că o primă reducere de dobândă ar putea fi anunţată de BoE în luna iunie.

La rândul său, aşa cum era de aşteptat, Banca Naţională a Norvegiei a decis joi să menţină neschimbată dobânda de politică monetară, la 4,5%, lăsând să se întrevadă o primă reducere a costului creditului undeva la toamnă.

În cazul Elveţiei, evoluţia preţurilor este mult mai rezonabilă decât în alte părţi. Banca Naţională a Elveţiei şi-a justificat decizia de a reduce dobânda de referinţă cu un sfert de punct, până la 1,5%, prin aprecierea că lupta sa împotriva inflaţiei este „eficientă”. Începând din luna iunie 2023, inflaţia în Elveţia a revenit sub pragul de 2% vizat de Banca Naţională. Această evoluţie favorabilă a preţurilor a determinat BNS să îşi revizuiască, în jos, prognoza de inflaţie, până la 1,4% pentru 2024, faţă de 1,9% anterior, şi la 1,2% pentru 2026, faţă de 1,6% anterior.

Cu toate acestea, decizia BNS i-a luat prin surprindere pe mulţi analişti, care se aşteptau ca instituţia monetară din Elveţia să aştepte până în luna iunie înainte de a reduce costul creditului.

Pentru moment, marile bănci centrale din lume, cu excepţia celei din Japonia care se confruntă cu un ciclu atipic, au preferat să mai aştepte pentru a fi sigure că inflaţia, care în 2022 a explodat în principal ca urmare a efectului războiului din Ucraina, a încetinit în mod sustenabil.

Astfel, miercuri seara Rezerva Federală americană (Fed) a menţinut nemodificată dobânda de referinţă, care a rămas la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, dar a confirmat că există perspectivele pentru trei reduceri de dobândă, de câte un sfert de punct fiecare, în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca elvetiei #dobinda #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.