Banca Națională a Moldovei a pierdut 210 milioane USD din rezerve. Care este cauza

Sugerează un titlu captivant pentru această știre Activele oficiale de rezervă au însumat 3,435 milioane de dolari în data de 15 noiembrie, cu 210 10 milioane de dolari mai puțin față de acum o lună. Doar într-o săptămână, în perioada 8-15 noiembrie rezervele valutare s-au comprimat cu 122 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plasamentele în valori mobilare ale BNM au însumat 4,7 miliarde de dolari, în băncile centrale – 276,7 milioane de dolari, bănci cu oficiile în străinătate – 395,8 milioane de dolari.

La sfârșitul lunii septembrie, aurul monetar al BNM valutar – 6,2 milioane de dolari.

Anterior, BNM spunea că reducerea rezervelor valutare din luna octombrie s-a datorat deprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA. Or, moneda americană a contiuat să se aprecieze după câștigarea alegerilor prezidențiale de cître Donald Trump.

În anul 2023, rezervele valutare ale BNM au crescut cu 978,97 milioane de dolari (+21,9%) – până la 5,453 miliarde de dolari la 29 decembrie față de 4,474 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.