Banca Națională a Moldovei a pierdut 210 milioane USD din rezerve. Care este cauza

Sugerează un titlu captivant pentru această știre Activele oficiale de rezervă au însumat 3,435 milioane de dolari în data de 15 noiembrie, cu 210 10 milioane de dolari mai puțin față de acum o lună. Doar într-o săptămână, în perioada 8-15 noiembrie rezervele valutare s-au comprimat cu 122 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plasamentele în valori mobilare ale BNM au însumat 4,7 miliarde de dolari, în băncile centrale – 276,7 milioane de dolari, bănci cu oficiile în străinătate – 395,8 milioane de dolari.

La sfârșitul lunii septembrie, aurul monetar al BNM valutar – 6,2 milioane de dolari.

Anterior, BNM spunea că reducerea rezervelor valutare din luna octombrie s-a datorat deprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA. Or, moneda americană a contiuat să se aprecieze după câștigarea alegerilor prezidențiale de cître Donald Trump.

În anul 2023, rezervele valutare ale BNM au crescut cu 978,97 milioane de dolari (+21,9%) – până la 5,453 miliarde de dolari la 29 decembrie față de 4,474 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.