Bănci conduse de Morgan Stanley vând o nouă tranșă de 13 miliarde de dolari din datoria Twitter a lui Elon Musk

Un consorţiu de bănci condus de Morgan Stanley a vândut investitorilor o nouă parte semnificativă din datoria de 13 miliarde de dolari care a finanţat achiziţia Twitter, acum X, de către Elon Musk în 2022, pentru 44 de miliarde de dolari, transmite Reuters, preluată de News.ro.

Joi, băncile au finalizat vânzarea secundară a unui pachet de împrumuturi garantate în valoare de 4,74 miliarde de dolari, cu scadenţă în octombrie 2029. Împrumuturile au fost vândute la un randament fix de 9,5% şi la valoarea nominală de 100 cenţi pe dolar. Iniţial, oferta viza doar 2,97 miliarde de dolari, dar a fost extinsă datorită cererii ridicate.

Prin această tranzacţie, băncile implicate – Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, Mitsubishi UFJ, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale – au reuşit să elimine aproape întreaga datorie de pe bilanţurile lor, după aproape doi ani de la acordarea împrumuturilor.

Finanţarea achiziţiei Twitter de către Musk a fost asigurată printr-un împrumut garantat de 6,5 miliarde de dolari, o facilitate de credit revolving de 500 de milioane de dolari, un împrumut negarantat de 3 miliarde de dolari şi un împrumut garantat de 3 miliarde de dolari. Momentan, 1,3 miliarde de dolari din datoria negarantată rămâne încă în posesia băncilor, iar momentul vânzării acesteia nu este clar.

În februarie, băncile au vândut deja 5,5 miliarde de dolari din împrumuturile garantate, după o vânzare privată separată de 1 miliard de dolari din aceeaşi datorie. Acea tranşă a fost oferită la 97 cenţi pe dolar, cu o dobândă flotantă şi un randament iniţial de 11%.

Ultima tranşă vândută este una cu rată fixă, ceea ce este rar pe piaţă şi reprezintă cea mai mare astfel de vânzare înregistrată, conform unui raport International Financing Review.

Investitorii au fost atraşi de perspectivele de creştere ale veniturilor X, după victoria lui Trump în alegerile din noiembrie şi apropierea lui Musk de noul preşedinte american.

Băncile vând de obicei astfel de împrumuturi imediat după încheierea tranzacţiei, dar în cazul X, acestea au fost blocate cu datoria timp de doi ani. Potrivit unui trader, prima tranşă de împrumuturi a fost licitată peste preţul iniţial de 97 cenţi pe dolar, ceea ce ar fi facilitat vânzarea celei mai recente tranşe.

Un alt punct de atracţie pentru investitori a fost faptul că aceştia vor avea expunere indirectă la xAI, startup-ul de inteligenţă artificială al lui Elon Musk.

Barclays, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale au refuzat să comenteze, iar celelalte bănci nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#twiter #Musk #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.