Bănci conduse de Morgan Stanley vând o nouă tranșă de 13 miliarde de dolari din datoria Twitter a lui Elon Musk

Un consorţiu de bănci condus de Morgan Stanley a vândut investitorilor o nouă parte semnificativă din datoria de 13 miliarde de dolari care a finanţat achiziţia Twitter, acum X, de către Elon Musk în 2022, pentru 44 de miliarde de dolari, transmite Reuters, preluată de News.ro.

Joi, băncile au finalizat vânzarea secundară a unui pachet de împrumuturi garantate în valoare de 4,74 miliarde de dolari, cu scadenţă în octombrie 2029. Împrumuturile au fost vândute la un randament fix de 9,5% şi la valoarea nominală de 100 cenţi pe dolar. Iniţial, oferta viza doar 2,97 miliarde de dolari, dar a fost extinsă datorită cererii ridicate.

Prin această tranzacţie, băncile implicate – Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, Mitsubishi UFJ, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale – au reuşit să elimine aproape întreaga datorie de pe bilanţurile lor, după aproape doi ani de la acordarea împrumuturilor.

Finanţarea achiziţiei Twitter de către Musk a fost asigurată printr-un împrumut garantat de 6,5 miliarde de dolari, o facilitate de credit revolving de 500 de milioane de dolari, un împrumut negarantat de 3 miliarde de dolari şi un împrumut garantat de 3 miliarde de dolari. Momentan, 1,3 miliarde de dolari din datoria negarantată rămâne încă în posesia băncilor, iar momentul vânzării acesteia nu este clar.

În februarie, băncile au vândut deja 5,5 miliarde de dolari din împrumuturile garantate, după o vânzare privată separată de 1 miliard de dolari din aceeaşi datorie. Acea tranşă a fost oferită la 97 cenţi pe dolar, cu o dobândă flotantă şi un randament iniţial de 11%.

Ultima tranşă vândută este una cu rată fixă, ceea ce este rar pe piaţă şi reprezintă cea mai mare astfel de vânzare înregistrată, conform unui raport International Financing Review.

Investitorii au fost atraşi de perspectivele de creştere ale veniturilor X, după victoria lui Trump în alegerile din noiembrie şi apropierea lui Musk de noul preşedinte american.

Băncile vând de obicei astfel de împrumuturi imediat după încheierea tranzacţiei, dar în cazul X, acestea au fost blocate cu datoria timp de doi ani. Potrivit unui trader, prima tranşă de împrumuturi a fost licitată peste preţul iniţial de 97 cenţi pe dolar, ceea ce ar fi facilitat vânzarea celei mai recente tranşe.

Un alt punct de atracţie pentru investitori a fost faptul că aceştia vor avea expunere indirectă la xAI, startup-ul de inteligenţă artificială al lui Elon Musk.

Barclays, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale au refuzat să comenteze, iar celelalte bănci nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#twiter #Musk #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.