Bănci conduse de Morgan Stanley vând o nouă tranșă de 13 miliarde de dolari din datoria Twitter a lui Elon Musk

Un consorţiu de bănci condus de Morgan Stanley a vândut investitorilor o nouă parte semnificativă din datoria de 13 miliarde de dolari care a finanţat achiziţia Twitter, acum X, de către Elon Musk în 2022, pentru 44 de miliarde de dolari, transmite Reuters, preluată de News.ro.

Joi, băncile au finalizat vânzarea secundară a unui pachet de împrumuturi garantate în valoare de 4,74 miliarde de dolari, cu scadenţă în octombrie 2029. Împrumuturile au fost vândute la un randament fix de 9,5% şi la valoarea nominală de 100 cenţi pe dolar. Iniţial, oferta viza doar 2,97 miliarde de dolari, dar a fost extinsă datorită cererii ridicate.

Prin această tranzacţie, băncile implicate – Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, Mitsubishi UFJ, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale – au reuşit să elimine aproape întreaga datorie de pe bilanţurile lor, după aproape doi ani de la acordarea împrumuturilor.

Finanţarea achiziţiei Twitter de către Musk a fost asigurată printr-un împrumut garantat de 6,5 miliarde de dolari, o facilitate de credit revolving de 500 de milioane de dolari, un împrumut negarantat de 3 miliarde de dolari şi un împrumut garantat de 3 miliarde de dolari. Momentan, 1,3 miliarde de dolari din datoria negarantată rămâne încă în posesia băncilor, iar momentul vânzării acesteia nu este clar.

În februarie, băncile au vândut deja 5,5 miliarde de dolari din împrumuturile garantate, după o vânzare privată separată de 1 miliard de dolari din aceeaşi datorie. Acea tranşă a fost oferită la 97 cenţi pe dolar, cu o dobândă flotantă şi un randament iniţial de 11%.

Ultima tranşă vândută este una cu rată fixă, ceea ce este rar pe piaţă şi reprezintă cea mai mare astfel de vânzare înregistrată, conform unui raport International Financing Review.

Investitorii au fost atraşi de perspectivele de creştere ale veniturilor X, după victoria lui Trump în alegerile din noiembrie şi apropierea lui Musk de noul preşedinte american.

Băncile vând de obicei astfel de împrumuturi imediat după încheierea tranzacţiei, dar în cazul X, acestea au fost blocate cu datoria timp de doi ani. Potrivit unui trader, prima tranşă de împrumuturi a fost licitată peste preţul iniţial de 97 cenţi pe dolar, ceea ce ar fi facilitat vânzarea celei mai recente tranşe.

Un alt punct de atracţie pentru investitori a fost faptul că aceştia vor avea expunere indirectă la xAI, startup-ul de inteligenţă artificială al lui Elon Musk.

Barclays, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale au refuzat să comenteze, iar celelalte bănci nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#twiter #Musk #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.