Băncile golesc rezervele BNM: 73,4 milioane de euro retrași în ianuarie

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au constituit 5,164 miliarde de euro, cu 83,33 milioane de euro mai puțin față de valoarea înregistrată la 31 decembrie 2024, care a fost de 5,247 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Diminuarea activelor a fost influențată de ieșirile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care au însumat 73,36 milioane de euro, plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 35,40 milioane de euro, intervențiile de vânzare de 22,40 milioane de euro, plățile Ministerului Finanțelor, care au totalizat 1,35 milioane de euro, și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții, în valoare de 0,60 milioane de euro.

Pe de altă parte, pe parcursul perioadei de raportare, activele oficiale de rezervă au fost susținute parțial de aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu euro, care a adus o creștere de 15,21 milioane de euro, veniturile din gestionarea rezervelor valutare, de 15,19 milioane de euro, și înregistrarea în favoarea Ministerului Finanțelor a creditelor RSF (tranșa III), debursate de Fondul Monetar Internațional, în valoare de 13,58 milioane de euro. Alte intrări, precum cele în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (1,13 milioane de euro), creditele pentru proiecte investiționale (0,81 milioane de euro) și alte intrări nete (3,86 milioane de euro), au contribuit, de asemenea, la susținerea rezervelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.